Regiunea este mai bine pregătită din punct de vedere bugetar,iar cele mai mari riscuri sunt retragerile de capital şi impactulasupra comerţului, se arată în articol.
În pofida acordului de săptămâna trecută pentru susţinerea Greciei,persistă dubiile legate de solvabilitatea ţărilor periferice dinzona euro şi incertitudinile legate de capacitatea politicieniloramericani de a ajunge la un acord de reducere a deficitului bugetarşi creştere a limitei de îndatorare, ceea ce a adus investitorii lalimita răbdării.
După prăbuşirea Lehman Brothers, în 2008, vânzarea activelorriscante a dus la reducerea cu un sfert a valorii valutelor dinEuropa Centrală şi de Est faţă de euro, iar randamenteleobligaţiunilor au atins maxime multianuale.
Liniile de credit către multe bănci au fost închise, iar Letonia,România şi Ungaria au fost nevoite să accepte programeinternaţionale de sprijin financiar. Toate ţările din regiune, cuexcepţia Poloniei, au intrat în recesiune.
De această dată, ţările din regiune, pornind de la Marea Balticăpână la Marea Neagră, sunt mai bine pregătite, după ce şi-auasigurat finanţare pentru situaţii de urgenţă, au redus deficitelebugetare şi au luat măsuri preventive anticriză.
Dar canalele de contagiune, respectiv finanţarea statelor,sectoarele bancare, ieşirile de capital şi comerţul, reprezintăîncă pericole.
"Va fi un efect de contagiune în Europa Centrală. Problema este pece canale. Totul va depinde de cum evoluează criza din zona euro",a declarat Neil Shearing, analist la Capital Economics.
Pericolul imediat este ca înrăutăţirea situaţiei în periferia zoneieuro sau un default (incapacitate de plată) al Statelor Unite sădetermine investitorii să renunţe la activele riscante, ceea ce arurca randamentele obligaţiunilor şi ar duce la depreciereamonedelor.
Un eveniment similar după prăbuşirea Lehman a şters 30% dinvaloarea zlotului în raport cu euro şi a urcat randamentulobligaţiunilor ungare pe termen de doi ani la 14,25% de la 8,6%înaintea crizei.
"În cel mai pesimist scenariu, în care obligaţiunile SUA se vorprăbuşi după retrogradarea ratingului, impactul ar putea fi la felde grav ca în 2008", a declarat Nigel Rendell, analist la RBS.
Din luna mai, leul s-a depreciat cu 3,7%, iar zlotul cu aproape 2%faţă de euro, dar randamentele obligaţiunilor sunt în multe cazurisub cele ale ţărilor periferice din zona euro.
Costul asigurării obligaţiunilor italiene pe termen de cinci ania crescut cu 1,1 puncte procentuale, la 2,81%, de la 1 iulie, darîn cazul României acest cost a urcat cu doar 0,01 puncte, la 2,36%,iar în cazul Poloniei cu 0,16 puncte, la 1,65%.
Autorităţile din aceste state au avertizat că vor riposta.
Reprezentanţii băncii centrale poloneze au arătat că vor intervenisă susţină zlotul. iar Ministerul de Finanţe a anunţat că ar puteavinde euro pe piaţa deschisă, în acelaşi scop.
Banca centrală din Ungaria a menţinut marţi dobânda de politicămonetară la nivelul de 6%, din cauza riscurilor din zona euro, iaranaliştii se aşteaptă ca rata să rămână la acest nivel până lasfârşitul anului.
Analiştii cred că aceste măsuri de apărate pot limita pagubele,dacă situaţiile din SUA şi zona euro se înrăutăţesc.
Regiunea este mai bine apărată faţă de riscurile de finanţareale ţărilor şi cele bancare, ca urmare a nivelului relativ scăzutal datoriilor şi a măsurilor de austeritate menite să reducădeficitele bugetare aproape de pragul de 3% prevăzut în legislaţiaeuropeană.
Polonia, România, Lituania, Letonia şi Bulgaria vor să atingăaceastă limită anul viitor, iar Cehia în 2013, în timp ce Estoniaşi Ungaria se aşteaptă la excedente în acest an.
Polonia şi România au încheiat acorduri preventive de finanţarecu FMI, pe care le pot accesa în caz de nevoie, iar Ungaria, care anaţionalizat în acest an fondurile private de pensii, dispune derezerve.
La fel şi Bulgaria, sub forma unor economii de 2,7 miliarde deeuro constituite înainte de criză.
"Teoretic, aceste ţări nu suferă în privinţa solvabilităţiidatoriilor, au un nivel redus la datoriilor şi mai mult spaţiu demanevră fiscală pentru a suporta costurile", a declarat Tim Ash,şef al departamentului de cercetare pentru Europa Centrală alRBS.
Aceste sisteme de apărare pot ajuta guvernele să îşi susţinăsectoarele bancare.
România şi Bulgaria sunt cele mai expuse, întrucât băncile dinGrecia reprezintă 17%, respectiv 28% din sectoarele lorbancare.
Băncile din Ungaria sunt afectate de creditele neperformante,după ce forintul s-a depreciat cu 11% faţă de francul elveţian, dinluna mai.
"Sectoarele bancare sunt mici şi în cel mai pesimist scenariu nuvor afecta situaţia financiară a ţărilor", crede Ash.
În privinţa comerţului, cu exporturi care reprezintă 70% dinproducţia anuală, Ungaria şi Cehia nu prea au ce face pentru acompensa scăderea cererii mondiale.
Agata Urbanksa, analist la ING, a explicat că majoritateainstrumentelor de protecţie faţă de contagiunea crizei suntrezultatul consolidării bugetare prin măsuri de austeritate care aumenţinut şomajul ridicat şi salariile la nivele scăzute, factoricare au influenţat negativ cererea internă.
În condiţiile încetinirii dezvoltării mondiale în acest an şi ascăderii cererii pentru exporturi în zona euro, perspectivele caEuropa Centrală şi de Est să continue cu un avans economic de 3%-4%sunt reduse, cred analiştii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
