Eforturile Ucrainei de a obţine preţuri mai mici pentru gaze naturale importante din Rusia şi ezitările statului de a se conforma termenilor unui acord de bailout au alarmat investitorii, ceea ce a determinat creşterea riscului privind datoriile fostei republici sovietice la un nivel care-l depăşeşte pentru prima dată în ultimii doi ani pe cel al Argentinei.
Guvernul evită să solicite Fondului Monetar Internaţional ajutor financiar în condiţiile în care încearcă să obţină un discount de la Rusia pentru importurile de combustibil deşi neînţelegerile dintre cele două state au determinat întreruperea tranzitului de gaz de două ori după 2006, scrie Bloomberg.
Acest lucru a stârnit îngrijorări legate de capacitatea ţării de a-şi onora obligaţiile de plată de 11,9 miliarde de dolari în acest an, riscul de default crescând în ultimele şase luni mai mult decât în oricare altă ţară supravegheată de Bloomberg, cu excepţia Greciei. În timp ce Ucraina se confruntă cu adâncirea deficitului de cont curent, cu încetinirea creşterii economice şi cu accesul limitat la pieţele globale de capital, preşedintele Viktor Ianukovici a refuzat majorarea tarifului de gaze plătit de familii, măsură necesară pentru a primi 15,6 miliarde de dolari ajutor financiar de la FMI, sprijinindu-şi astfel partidul de guvernământ a cărui popularitate este în declin înaintea alegerilor din luna octombrie.
"Este o problemă de voinţă, de disponibilitatea de a plăti un preţ politic", spune Ronald Schneider, care administrează aproximativ un miliard de dolari din datoria ţărilor emergente la Raiffeisen Kapitalanlage.
"Scepticismul în privinţa Ucrainei va creşte" fără reluarea plăţilor de către FMI, spune acesta.
Costul asigurării datoriei Ucrainei pe cinci ani împotriva riscului de neplată a crescut cu 271 de puncte de bază în ultimele şase luni, până la 797 de puncte de bază pe 21 februarie, potrivit CMA, deţinut de CME Group, care analizează preţurile dealerilor de pe piaţa negocierilor private.
Creşterea economică s-ar putea reduce la 3,9% în acest an de la 5% anul trecut, estimează guvernul, pentru că turbulenţele din zona euro ameninţă exporturile de oţel, iar vremea rece afectează recolta de cereale.
În ultimele luni a crescut şi presiunea pusă pe moneda naţională a Ucrainei, grivna, pentru că reducerea încrederii în autorităţi a stopat intrările de capital şi investiţiile, l-a avertizat pe 31 ianuarie într-o scrisoare reprezentantul FMI în Ucraina Max Alier pe prim-vicepremierul Andrii Klyuev.
Rezervele valutare şi de aur ale Ucrainei au scăzut în 2011 cu echivalentul a 3,3 miliarde de dolari, la 31,8 miliarde de dolari, din cauza deprecierii monedei naţionale şi a adâncirii deficitului de cont curent de la 2,2% din PIB la 5,5% din PIB.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
