"Bulgaria şi România au o poziţie diferită de cea a grupului Vişegrad", a declarat vicepremierul bulgar Meglena Kuneva, referindu-se la Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, care se opun cotelor obligatorii de imigranţi şi insistă pe sporirea controalelor la graniţele externe ale UE.
Premierii celor două ţări, Boiko Borisov şi Victor Ponta, au convenit într-o convorbire telefonică recentă să susţină o poziţie comună pe această temă la reuniunea de luni a miniştrilor de Interne şi Justiţie (JAI), a precizat Kuneva.
"Nu există nicio condiţie din partea României să accepte refugiaţi în plus, în schimbul aderării la spaţiul Schengen", a declarat pentru EUObserver un purtător de cuvânt al Guvernului român. "Dar ar fi corect ca România (şi Bulgaria) să obţină o decizie finală în octombrie", a adăugat acesta.
Dar premierul Victor Ponta a avut, într-adevăr, luni, o convorbire telefonică cu omologul său bulgar Boiko Borisov, principala temă a discuţiei fiind criza refugiaţilor şi efectele acesteia la nivelul Europei, după cum anunţa Guvernul de la Bucureşti.
"Cei doi premieri au evocat faptul că atât România, cât şi Bulgaria sunt solidare cu statele din Europa afectate de acest fenomen migraţionist fără precedent în istoria modernă şi că vor continua să se coordoneze şi să se informeze reciproc asupra evoluţiilor regionale pe această temă. Pe lângă problemele ce privesc capacităţile de sprijin, cei doi prim-miniştri au reiterat preocuparea comună pentru prevenirea şi combaterea traficului de persoane la nivel regional", conform unui comunicat de presă al Guvernului.
Potrivit sursei citate, cei doi premieri au evocat importanţa unei decizii pozitive privind obţinerea de către România şi Bulgaria a primei faze a aderării la spaţiul Schengen, pentru graniţele aeriene.
În ceea ce priveşte cotele obligatorii de refugiaţi, întrebată dacă Bulgaria le va susţine, Meglena Kuneva a răspuns: "Da, cred că este în interesul nostru. Nu vreau ca est-europenii să pară mai puţin umani în această discuţie". Ea a menţionat însă că acceptarea unei cote obligatorii nu împiedică ţara sa să negocieze numărul de imigranţi.
Conform unei scheme anterioare de repartizare a imigranţilor, propusă de Comisia Europeană în mai, Bulgaria a acceptat să găzduiască circa 500 de refugiaţi din Grecia şi Italia. Noul plan prezentat săptămâna aceasta de CE propune Bulgariei să accepte încă 1.500 de refugiaţi.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că România poate primi aproximativ 1.700 de refugiaţi pe bază voluntară şi a respins cota obligatorie stabilită de CE la 6.351 de imigranţi.
Premierul Victor Ponta nu susţine nici el cotele obligatorii, dar a indicat indirect că acest lucru va fi discutat la reuniunea miniştrilor de luni.
Ponta şi-a exprimat susţinerea pentru o abordare comună europeană privind problema refugiaţilor, dar a apreciat că şi UE ar trebui să dea dovadă de solidaritate faţă de ţări ca România. "Tocmai ţările care acum ne cer să fim solidari în problema refugiaţilor sunt ţările care ne-au tot amânat cu Schengen", a spus Ponta recent.
"Schengen este esenţială pentru Europa, la fel ca Uniunea Economică şi Monetară", a declarat Kuneva, adăugând: "De aceea vrem ca Schengen să se dezvolte şi să fie parte nu doar a libertăţii de circulaţie, ci şi a securităţii şi prestigiului politic al Europei".
Integrarea României şi Bulgariei în Schengen trebuie să fie aprobată în unanimitate de miniştrii de Interne ai statelor membre, dar a fost amânată de ţări ca Olanda, Germania, Franţa şi Finlanda, din cauza corupţiei şi a problemelor cu justiţia din cele două state.
Meglena Kuneva, fost comisar european şi în prezent vicepremier bulgar responsabil cu Afacerile Europene, a precizat că toate statele membre sceptice, inclusiv Olanda, sunt pregătite în prezent să renunţe la opoziţia lor, recunoscând progresele făcute de autorităţile de la Bucureşti şi Sofia în reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei.
Kuneva a mai apreciat că statele din spaţiul Schengen au un interes direct de securitate să accepte aderarea României şi Bulgariei. Având acces la bazele de date ale poliţiei române şi bulgare, alte state Schengen ar putea aresta suspecţi căutaţi din rândul imigranţilor aflaţi la graniţele lor, în timp ce în prezent pot doar să verifice autenticitatea documentelor lor, a precizat vicepremierul bulgar.
"Poziţia Comisiei Europene este că cele două ţări îndeplinesc criteriile pentru admiterea în Schengen, dar decizia aparţine statelor membre", a declarat Natasha Bertaud, purtătorul de cuvânt al Executivului comunitar.
Sofia şi Bucureştiul ar putea însă să nu obţină satisfacţie, a apreciat Cristian Ghinea, director al think tank-ului Centrul Român de Politici Europene. "România şi Bulgaria ar putea deveni atractive pentru refugiaţi ca ţări de tranzit. Ar deschide o nouă rută din Grecia către Europa continentală".
Ar fi dificil pentru cele două ţări să pledeze pentru eliminarea frontierelor într-un moment în care majoritatea statelor încearcă să le securizeze.
Bulgaria, cel mai sărac stat membru al UE, care are o frontieră terestră de aproape 300 de kilometri cu Turcia, se află pe una dintre principalele rute de imigraţie din Orientul Mijlociu către Europa.
