Business Internaţional

Să fie guvernele tehnocrate soluţia problemelor pe care politica nu le poate rezolva?

Mario Monti, premierul tehnocrat al Italiei

Să fie guvernele tehnocrate soluţia problemelor pe care politica nu le poate rezolva?

Autor: Andreea Mindrila

18.11.2011, 00:04 209

Pentru că nu au în spate presiunea nevoii de a păstra sprijinul maselor pentru a rămâne la guvernare, tehnocraţii sunt chemaţi de cele mai multe ori să rezolve situaţiile de criză în care politicienii nu reuşesc să găsească soluţii.

Cel mai recent exemplu de guvern tehnocrat de criză este al celui format de premierul italian Mario Monti. Aceasta nu este prima administraţie de tehnicieni ai economiei şi finanţelor pe care Italia se bazează pentru a-şi rezolva problemele grave, dar este cea care se confruntă cu cea mai mare miză.

Guvernul italian a fost condus sau a fost format din economişti, experţi juridici şi alţi specialişti de două ori în anii 1990, iar aceştia au făcut faţă cu succes provocărilor economice şi politice pe care guvernanţa politică a Italiei nu a fost capabilă să le depăşească, scrie The Wall Street Journal.

Dar problemele pe care le au în faţă Monti şi premierul tehnocrat grec Lucas Papademos au o amploare mult mai mare. Dacă în anii 1990 miza era viitorul financiar al Italiei, în prezent miza este sănătatea financiară a întregii Europe.

Atât liderul grec, cât şi cel italian sunt consideraţi a fi potriviţi pentru funcţiile pe care le ocupă datorită relaţiilor strânse cu birocraţii europeni care vor avea un rol semnificativ în rezolvarea problemelor celor două ţări. "Este un moment extraordinar de dificil", a afirmat Monti când a anunţat componenţa cabinetului său din care va face parte şi un bancher italian care trebuie să reducă datoria de 1.900 mld. euro a Italiei.

Italia a apelat la tehnocraţi pentru prima dată în 1993, după ce ţara, sub presiunea pieţelor, a fost forţată să iasă din Sistemul Monetar European, precursorul euro. Atunci, guvernul a avut sarcina de a convinge partenerii europeni să-i permită să-şi devalorizeze moneda. La doi ani după acest guvern, primul executiv Berlusconi s-a prăbuşit, iar statul a fost condus de un guvern de urgenţă care s-a luptat cu opoziţia sindicatelor şi a reformat sistemul de pensionare astfel încât plăţile să fie calculate în funcţie de contribuţia fiecăruia şi nu de salariul final.

În America de Sud, care s-a confruntat cu probleme mai grave decât Italia, guvernanţele tehnocrate au avut rezultate mixte, unele aducând schimbări de durată precum intrarea Mexicului în Acordul de Comerţ Liber Nord-American, în 1994. Proiectul tehnocrat din Brazilia din 1993-2003 a depăşit o criză monetară severă cu ajutorul FMI.

Însă multe administraţii tehnocrate au sfârşit printr-o nouă criză politică sau financiară, aşa cum este cazul în Mexic, în perioada 1994-95, în Argentina, între 2001 şi 2002 şi în Venezuela, în 1993.

Corrado PasseraCum arată guvernul anticriză italian

Corrado Passera (56 de ani) - ministrul dezvoltării şi transpor­turilor. Are ca obiectiv promovarea creşterii economice în Italia şi sarcina dificilă de a reduce datoria uriaşă a statului, de 1.900 mld. euro, echivalentul a 120% din PIB. Deşi Passera a fost CEO al Intesa Sanpaolo, a stat doar unsprezece ani pe scena financiară, în rest cariera lui fiind dedicată consultanţei în management.

Giulio Terzi di Sant'Agata (65 de ani) - ministrul de externe. A fost ambasadorul Italiei la Washington, reprezentant permanent la ONU şi directorul delegaţiei italiene în Consiliul de Securitate.

Anna Maria Cancellieri (67 de ani) - ministrul de interne. Fost prefect, a obţinut rezultate foarte bune în cadrul unei misiuni în Bologna, unde consiliul local era implicat într-un scandal, şi i s-a cerut să candideze pentru funcţia de primar, dar a refuzat.

Paola Severino (63 de ani) - ministrul de Justiţie. Academician şi avocat, ea este prima femeie care deţine funcţia de ministru de justiţie. Are misiunea complicată de a reforma instanţele civile, unde ineficienţa este o mare problemă pentru economie.

Andrea Riccardi (61 de ani) - ministrul dezvoltării externe. A pus bazele comunităţii Sant'Egidio, un grup catolic care se preocupa de soarta săracilor din Roma şi s-a implicat tot mai mult în menţinerea păcii la nivel internaţional. Cea mai importantă realizare a comunităţii a fost intermedierea unei înţelegeri cu Mozambic.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO