Slovenia, prima ţară fostă comunistă care a intrat în zona euro, ar putea deveni al şaselea stat al uniunii monetare, după Cipru, care să ceară asistenţă financiară internaţională pentru a recapitaliza sistemul bancar şi pentru a stimula economia afectată de criza datoriilor suverane din Europa.
Randamentul obligaţiunilor Sloveniei, costul la care se împrumută guvernul, a atins săptămâna aceasta un nivel record, ajungând miercuri la 6,34% pentru titlurile de stat denominate în dolari cu scadenţa în 2022, conform datelor Bloomberg, creşterea fiind cauzată în principal de temerile investitorilor că noul guvern nu va reuşi să stabilizeze situaţia financiară a ţării.
Însă premierul sloven Alenka Bratusek asigură că nici Slovenia şi nici sistemul său bancar nu sunt comparabile cu cele ale Ciprului şi că ţara alpină îşi va rezolva singură problemele, fără ajutor financiar extern.
„Sistemul nostru bancar este stabil şi sigur, iar comparaţiile cu Cipru nu sunt valide. Depozitele sunt în siguranţă aici, iar statul le garantează“, a spus Bratusek. Ea a recunoscut că guvernul lucrează intens pentru a le găsi o rezolvare problemelor finanţelor ţării, care ar putea include majorări de taxe şi impozite.
Criza financiară mondială şi îndatorarea excesivă au adus Slovenia în situaţia actuală
La scurt timp după ce a intrat în Uniunea Europeană în anul 2004, Slovenia a aderat şi la mecanismul european al ratelor de schimb (ERM), prin care şi-a ancorat moneda naţională tolarul de euro. În 2007, Slovenia a devenit prima ţară fostă comunistă care a adoptat moneda unică, fiind o poveste de succes şi un model pentru celelalte state din Europa de Est.
Însă, odată cu declanşarea crizei financiare la nivel mondia în 2008, economia slovenă, bazată în principal pe export, a început să aibă probleme din cauza reducerii exporturilor către ţările din Europa de Vest, scrie Washington Post.
Până în 2008, creşterea economică a Sloveniei a fost peste media zonei euro, dar în acelaşi timp datoria publică a crescut foarte mult. Dacă în majoritatea ţărilor datoriile au crescut din cauza dezvoltării sectorului imobiliar, în Slovenia companiile sunt cele care şi-au finanţat activităţie mai degrabă prin datorii şi nu prin capital propriu. Împrumuturile mari acordate companiilor, în principal celor nonfinanciare, au finanţat în mare parte creşterea economică. Un studiu al UE arată că doar în 2007 datoria întregului sectorul privat a crescut cu 23,5%, iar datoria sectorului privat nefinanciar s-a majorat cu 40%.
Datoria publică a Sloveniei creşte în continuare şi ar putea ajunge anul acesta la 60% din PIB, un nivel însă cu mult mai redus decât al Ciprului, unde indicatorul va ajunge probabil la 93% din PIB, notează Financial Times. În 2012 economia slovenă s-a contractat cu 2,3%, iar pentru anul acesta estimările indică o scădere de 1,5-2%.
Băncile, principalul motiv de îngrijorare în prezent
Însă, în prezent principalul motiv de îngrijorare sunt băncile deţinute de stat ai căror clienţi sunt preponderent companii naţionale care se confruntă cu dificultăţi financiare.
Cel mai mare creditor din Slovenia, banca de stat Nova Ljubljanska, înregistrează pierderi de patru ani, în 2012 acestea situându-se la 275 milioane euro. Statul sloven i-a acordat anul trecut instituţiei integral suma de 381 milioane euro de care avea nevoie după ce al doilea acţionar al băncii, grupul KBC, s-a retras din afacere pentru că nu a primit aprobarea UE.
Pierderile totale ale sectorului bancar s-au ridicat anul trecut 664 milioane de euro.
„Sectorul bancar are nevoie disperată de recapitalizare. Numărul creditelor neperformante este în continuă creştere, acestea reprezentând peste 20% din totalul creditelor acordate la cele mai mari bănci din ţară, iar în scurt timp ponderea ar putea ajunge la 30%“, a spus Saso Stanovik, analist la banca de investiţii slovenă Alta Invest.
Comparativ cu Ciprul, unde valoarea activelor sistemului bancar este de aproape opt ori mai mare decât economia ţării, valoare activelor băncilor Slovene reprezintă circa 130% din PIB, conform datelor băncii centrale.
Soluţia pentru evitarea bailout-ului internaţional: privatizările şi reformele bancare
Soluţia propusă de fostul guvern de centru-dreapta este recapitalizarea şi trecerea creditelor neperformante sub administrarea unei bănci „rele“. Guvernul anterior a implementat un pachet de măsuri de austeritate care a inclus reducerea salariilor în sectorul public şi a beneficiilor sociale pentru a reduce deficitul la 3,5% în 2012. Fostul executiv şi-a atins ţinta, dacă se exclud costurile privind recapitalizarea bancară.
Dacă ar accelera procesul de privatizare, statul ar obţine din nou încrederea pieţelor şi ar strânge fondurile de care are nevoie, a spus Stanovik. Însă această măsură contravine mentalităţii slovenilor, care acceptă greu investiţiile străine.
„Dacă guvernul acţionează prompt cu privatizările şi cu reformele bancare, şi comunică bine cu investitorii, atunci putem evita un bailout“, a adăugat analistul.
Slovenia are nevoie de finanţare externă de circa trei miliarde de euro în acest an, iar băncile de capital suplimentar de un miliard de euro, potrivit unui raport FMI.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
