Parlamentarii bulgari vor dezbate astăzi introducerea unei taxe pe veniturile de orice tip ale producătorilor de energie electrică, scrie agenţia Novinite. Taxa este discutată după ce politicienii au aprobat impozitarea cu 20% a veniturilor fermelor eoliene şi parcurilor fotovoltaice. La dezbateri vor fi prezenţi reprezentanţii marilor producători de energie deţinuţi de stat National Electric Company şi Bulgarian Energy Holding. Noua taxă va varia în funcţie de povara financiară pe care fiecare companie o aduce societăţii şi sistemului energetic, a afirmat Iavor Kuiumgiev, parlamentar al Partidului Socialist Bulgar. Cu cât povara este mai mare, cu atât şi impozitul va fi mai mare. „Fostul guvern GERB a creat condiţiile pentru apariţia atâtor ferme eoliene şi parcuri de panouri solare. Este dificil să rezolvi în şase luni o problemă care persistă de patru ani”, a spus Kuiumgiev. Bogdan Cojocaru
Ministerul de Finanţe din Polonia intenţionează să modifice anul viitor statutul Băncii Naţionale astfel încât o treime din membrii Consiliului de Politică Monetară să fie numiţi o dată la doi ani, aşa cum este cazul parlamentarilor şi al preşedintelui, scrie The Warsaw Business Journal. Preşedintele băncii, Marek Belka, a declarat că sprijină ideea. Intenţia ministerului a fost făcută publică de ministrul adjunct al finanţelor Wojciech Kowalczyk. Bogdan Cojocaru
Europa este pregătită să devină următoarea superputere economică în deceniul 2020-2030, devansând state precum SUA, estimează directorul firmei de consultanţă Europe Economics, Andrew Lillico, citat de CNBC, care notează însă şomajul record şi creşterea slabă a PIB din uniunea monetară europeană. „Aşa cum anii '80 au fost deceniul Japoniei, anii '90 deceniul SUA, iar următorii zece ani ai Chinei, perioada 2020-2030 ar putea fi deceniul european. Cred că fundamentele zonei euro luată pe ansamblu sunt mai puternice decât cele ale SUA şi Marii Britanii. (...) Zona euro a fost într-o poziţie mai bună să reziste evenimentelor din ultimii ani, fără să tipărească bani la scara întâlnită în alte state“, a afirmat Lillico. După criza financiară declanşată în 2008, ţările din toată lumea încearcă să-şi restructureze şi să-şi reechilibreze economiile. Îndatorarea ridicată a statelor şi băncilor a împins zona euro în 2011 într-o recesiune prelungită. Statele Unite au înregistrat în această perioadă o creştere economică modestă, economia fiind însă susţinută de lichidităţile masive introduse de Rezerva Federală în sistemul financiar. Banca Centrală Europeană a respins metoda folosită în Statele Unite, achiziţii de obligaţiuni în prezent de 85 de miliarde de dolari pe lună, dar a redus puternic dobânzile şi a asigurat fonduri uriaşe băncilor prin operaţiuni de refinanţare. Marius Oncu
Infrastructura la nivel global are nevoie de investiţii masive, de 57.000 de miliarde de dolari până în 2030, pentru a susţine aşteptările privind creşterea economică, potrivit firmei de consultanţă McKinsey & Co., citată de CNBC. „Trebuie de fapt să înlocuim toată infrastructura de pe faţa planetei. Este o sumă imensă", a declarat Robert Palter, unul dintre şefii diviziei de infrastructură globală a McKinsey, în timpul unui forum la New York. Cele mai mari investiţii sunt necesare pentru a finanţa construirea de drumuri, proiectele în sectorul energetic şi infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare. În acelaşi timp, Palter a avertizat că parteneriatele public-privat nu reprezintă o soluţie universală pentru acoperirea lipsei de fonduri. Investitori precum banca americană Morgan Stanley şi fondul BlackRock se pregătesc să profite, notează CNBC. Marius Oncu
Numărul angajaţilor din sectorul public din Grecia a scăzut cu 25% de la intrarea ţării în criza datoriilor, de la 913.000 la sfârşitul anului 2009 la 681.392 la finele lunii noiembrie, potrivit unor surse guvernamentale elene, citate de GreekReporter. Cheltuelile anuale cu salariile au coborât cu o treime în această perioadă. Costurile de împrumut ale Greciei au crescut puternic în contextul crizei financiare globale, din cauza îndatorării ridicate a statului şi a încercărilor de a ascunde nivelul real al deficitului bugetar. Guvernul a pierdut accesul la finanţare de pe piaţa internaţională şi a încheiat, începând de la mijlocul anului 2010, două programe de împrumuturi cu statele zonei euro şi FMI, în total de 240 de miliarde de euro, pentru a evita colapsul financiar. Înainte de criză, Grecia avea un sector public supradimensionat, considerat unul dintre principalii vinovaţi ai intrării ţării în criză. Creditorii internaţionali ai Greciei au impus măsuri dure de austeritate în schimbul împrumuturilor, inclusiv concedieri masive. Marius Oncu
Producţia de petrol a Rusiei va creşte în acest an la 520 de milioane de tone, un nou record post-sovietic, a declarat ministrul energiei, Alexander Novak, citat de agenţia RIA Novosti. Rusia este cel mai mare producător de petrol din lume, urmată de Arabia Saudită. "Ne aşteptăm ca producţia să se situeze la 520 de milioane de tone, chiar dacă am stabilit iniţial un obiectiv de 505-510 milioane de tone", a declarat ministrul în timpul unei vizite în Statele Unite. Creşterea a fost determinată de preţurile ridicate la petrol pe piaţa internaţională, notează RIA Novosti. Rusia a produs anul trecut 518 milioane de tone de petrol, după 511,4 milioane de tone în 2011. Marius Oncu
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
