Banca Naţională a Ungariei i-a cerut luni FMI să închidă biroul din Budapesta al instituţiei, despre care afirmă că nu ar mai fi necesar, întrucât autorităţile ungare vor achita, probabil, împrumutul luat în 2008 de la FMI până la sfârşitul acestui an, înainte de scadenţă. În general, finalizarea unui acord de împrumut presupune şi închiderea biroului FMI din ţara respectivă, întrucât relaţia foarte strânsă nu mai este necesară, dar decizia finală îi aparţine FMI, scrie cotidianul ungar Portfolio. Guvernatorul băncii centrale a Ungariei Gyorgy Matolcsy (foto) i-a transmis o scrisoare directorului general al FMI Christine Lagarde în care afirmă că biroul din Budapesta al instituţiei internaţionale ar trebui închis, „menţinerea acestuia nemaifiind justificată“, întrucât Ungaria „va plăti, probabil, un împrumut FMI luat în 2008 înainte de termen, până la sfârşitul acestui an“. Matolcsy este reprezentantul Ungariei în Consiliul Guvernatorilor FMI, din care fac parte toate statele membre. Scrisoarea transmisă conducerii FMI a fost postată şi pe site-ul băncii Ungariei. Matolcsy a notat şi că autorităţile de la Budapesta apreciază cooperarea cu reprezentantul FMI în Ungaria Irina Ivaşenko, despre care a afirmat că a avut un rol-cheie în succesul acordului cu FMI.
Bulgaria intenţionează să investească aproximativ două miliarde de leva (un miliard de euro) în sistemul feroviar în perioada 2014-2020, iar printre priorităţi figurează tronsoanele internaţionale, a declarat ministrul transporturilor Danail Papazov. „Obiectivul principal este să mărim viteza şi să îmbunătăţim siguranţa pe drumurile noastre feroviare”, a spus Papazov, citat de Novinite. Printre liniile prioritare se numără Sofia-Svilengrad (din apropierea graniţelor cu Turcia şi Grecia), Sofia-Burgas (pe litoralul Mării Negre), Vidin (la graniţa cu România) –Sofia, şi Varna (litoralul Mării Negre) – Ruse (la graniţa cu România). Guvernul încearcă, de asemenea, să revitalizeze inclusiv cu fonduri europene compania bulgară de căi ferate, confruntată cu probleme financiare şi pe care guvernul anterior a vrut să o privatizeze.
Dominique Strauss-Kahn, fost director executiv al FMI, a fost numit în board-ul de supraveghere al Băncii Regionale pentru Dezvoltare din Rusia, controlată de grupul petrolier Rosneft, scrie Bloomberg. Numirea lui Strauss-Kahn a fost anunţată de bancă într-un document transmis autorităţilor din Rusia. Politicianul francez a demisionat în anul 2011 de la conducerea FMI după ce a fost acuzat în SUA de hărţuire sexuală. El a respins acuzaţiile, care au fost ulterior retrase de procurori după ce presupusa victimă şi-a pierdut credibilitatea şi din cauza absenţei unor dovezi concludente. Grupul Rosneft, controlat de stat, este cel mai mare producător de petrol şi produse rafinate din Rusia. Rosneft a început să ameninţe dominaţia Gazprom în domeniul exporturilor de gaze naturale din Rusia, anunţându-şi intenţia de a exporta gaz natural lichefiat către Asia.
Troica creditorilor internaţionali formată din FMI, UE şi Banca Centrală Europeană îi cere guvernului de la Atena să scadă salariile celor circa 9.500 de preoţi ai Bisericii Ortodoxe a Greciei, parte a programului de reducere a cheltuielilor statului. Solicitarea troicii s-ar putea însă lovi de rezistenţa Bisericii, care exercită o influenţă puternică în Grecia. Reprezentanţii creditorilor au reluat propunerea înaintată guvernului elen şi în 2011 ca statul să înceteze să plătească salariile preoţilor, sau cel puţin să împartă această cheltuială cu Biserica, potrivit cotidianului elen Parapolitika, citat de portalul GreekReporter. Guvernul contribuie cu circa 200 milioane de euro la plata salariilor preoţilor. Printr-un acord vechi de 60 de ani, statul a acceptat să plătească salariile preoţilor în schimbul unor proprietăţi extinse ale Bisericii, inclusiv terenuri. În ultimele decenii, Biserica a transferat 96% din proprietăţi către stat.
Poliţia chineză acuză grupul farmaceutic britanic GlaxoSmithKline că s-a aflat la centrul unei reţele de corupţie formată din circa 700 de companii şi responsabilă pentru înţelegeri ilicite estimate la jumătate de miliard de dolari, potrivit Financial Times. Gao Feng, coordonatorul investigaţiei asupra grupului GSK privind suspiciunile de dare de mită, a declarat într-o întâlnire cu presa străină că poliţia verifică tranzacţii în valoare de 3 miliarde yuani (aproape 500 milioane de dolari), operate începând din anul 2007. Gao Feng a adăugat că poliţia consideră că GSK a utilizat serviciile unor agenţii de turism şi firme de consultanţă drept intermediari pentru a oferi mită unei reţele de medici şi avocaţi pentru a-şi consolida vânzările şi profitul din China. „Am descoperit că mita reprezintă o parte centrală a activităţilor companiei. Pentru a-şi creşte preţurile şi vânzările, compania a acţionat în mod ilegal“, a afirmat anchetatorul.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
