Premierul elen Antonis Samaras (foto) i-a cerut preşedintelui Rusiei Vladimir Putin o reducere a preţului gazelor naturale livrate de grupul rus de stat Gazprom, în linie cu discounturile acordate altor clienţi din Europa, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de portalul elen Capital. Samaras şi-a exprimat cererea într-o scrisoare adresată direct preşedintelui rus, notând că preţul energiei reprezintă un factor decisiv în creşterea competitivităţii economiei Greciei şi este astfel de importanţă vitală pentru guvernul de la Atena. Grecia plăteşte Gazprom un preţ cu circa 30% mai mare decât media europeană, în cadrul unui contract valabil până în 2016, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Gazprom a încercat anul acesta să cumpere compania de distribuţie de gaze naturale din Grecia, DEPA, dar şi-a retras oferta în iunie. Câştigătoare a procesului de vânzare a fost desemnată ulterior compania de stat din Azerbaidjan SOCAR. Planurile statului elen de a-şi diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale au înregistrat un succes major în iunie. Astfel, prin Grecia va trece gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) care transportă în Europa gaze din Azerbaidjan şi are ca punct final Italia.
Guvernul Cehiei şi-a prezentat ieri oficial demisia dat fiind că nu a reuşit să obţină încrederea Parlamentului, urmând să fie convocate alegeri anticipate pentru depăşirea crizei politice. Cabinetul de experţi condus de economistul de stânga Jiri Rusnok a fost numit de preşedintele Milos Zeman pe 10 iulie pentru a-l înlocui pe cel de centru-dreapta condus de Petr Necas, căzut în iunie după arestarea colaboratoarei şi amantei acestuia, Jana Nagyova, acuzată de corupţie. „Permiteţi-mi să vă încredinţez sarcina de a vă îndeplini atribuţiile până la numirea viitorului guvern, sperând că va exista unul după viitoarele alegeri“, a declarat Zeman după ce a acceptat demisia cabinetului Rusnok. Parlamentul urmează să se pronunţe în legătură cu autodizolvarea după 20 august.
Miliardarul american Elon Musk, fondator şi CEO al producătorului de automobile electrice de lux Tesla Motors, a prezentat proiectul unui sistem de transport pe distanţe medii, imaginând capsule metalice care circulă prin tuburi la viteze ameţitoare, cu motoare electrice alimentate cu energie solară. Musk a prezentat proiectul futuristic ca alternativă la o linie feroviară de mare viteză între San Francisco şi Los Angeles, investiţie estimată la zeci de miliarde de dolari, prioritară pentru statul California. Opozanţii proiectului de cale ferată, printre care se numără şi Musk, consideră că investiţia ar fi prea costisitoare şi ineficientă, iar transportul terestru pe această rută ar rămâne la fel de greoi. Proiectul Hyperloop vizează transportul între oraşe, pe distanţe de până la 1.500 kilometri. Omul de afaceri a descris sistemul drept „asemănător unei puşti cu două ţevi“, tuburile urmând să meargă în paralel, aproape alipite, pentru cea mai mare parte a călătoriei, cu bucle la capete. Pe traseul San Francisco - Los Angeles, proiectul propus de şeful Tesla este estimat la 6 miliarde de dolari dacă se va opta pentru capsule mai mici, focusate pe transportul de persoane, sau 10 miliarde de dolari în cazul unui proiect mai ambiţios, care să permită şi transportul de automobile. Reţeaua feroviară de mare viteză planificată de autorităţile din California, a cărei construcţie ar urma să înceapă în acest an şi să fie finalizată în 2029, va conecta San Francisco, Los Angeles, San Diego şi Sacramento. Costurile pentru acest proiect sunt estimate la aproximativ 70 miliarde de dolari.
Vânzările Volkswagen Group sub brand propriu au scăzut cu 0,5% în iulie, acesta fiind doar al doilea declin lunar din ultimii trei ani şi jumătate, provocat de condiţiile dificile din piaţă determinate de reducerea cererii şi supracapacitatea de producţie, scrie Automotive News Europe. VW a comercializat luna trecută 466.100 de vehicule. Brandul reprezintă circa jumătate din livrările globale ale producătorului german de automobile. Este doar a doua lună când VW a înregistrat o evoluţie negativă a vânzărilor din ultimii trei ani şi jumătate. Din decembrie 2009, vânzările sub brand VW au urcat timp de 38 de luni consecutiv, până în martie 2013, când au scăzut cu 1%. Livrările au crescut apoi în aprilie, mai şi iunie. „Având în vedere condiţiile economice incerte care se vor menţine, urmărim cu atenţie evoluţia pieţelor auto. Situaţia din piaţă rămâne dificilă“, a declarat directorul de vânzări al VW, Christian Klingler. În primele şapte luni, vânzările sub brand VW au crescut cu aproape 4%, la 3,38 milioane de vehicule, datorită pieţei chineze, care a compensat situaţia dificilă din Europa. Livrările VW au scăzut în primele şapte luni cu 9% în Germania, la 328.400 de maşini, iar la nivel european cu 7%, la 980.000 de unităţi.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.08.2013.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
