Business Internaţional

Striviţi de criză, tinerii greci se întorc la origini: la ţară şi pe mare

Striviţi de criză, tinerii greci se întorc la origini: la ţară şi pe mare

Autor: Alexandru Matei

09.01.2012, 12:51 528

Nikos Gavalas şi Alexandra Tricha, ambii 31 de ani şi specializaţi în agricultură, erau nemulţumiţi de faptul că trebuie să muncească cu contracte pe termen scurt şi pe bani puţini în Atena, unde locurile de muncă erau puţine iar viaţa scumpă.

Aşa că anul trecut au decis să demareze un nou proiect: să crească melci pentru export, scrie The New York Times.

În condiţiile în care economia greacă se afundă şi mai mult în recesiune, cei doi îngroaşă numărul celor care se îndreaptă către zonele rurale ale ţării şi se uită la trecutul agricol bogat al Greciei pentru a se ghida în viitor. Ei recunosc că din postura de absolvenţi de facultate nu îşi imaginau că vor ajunge să muncească atât de mult cu braţele. Dar într-o ţară secătuită de austeritate şi aflată încă pe marginea prăpastiei, acesta este un pariu ce merită făcut.

Gavalas şi Tricha au decis să se mute înapoi pe insula Chios, din Marea Egee, mai apropiată de Izmir, Turcia, decât de Atena. Cei doi au pus bazele crescătoriei de melci folosindu-se de economiile de 50.000 de dolari ale familiilor lor. Investiţia nu este încă profitabilă pentru că prima recoltă va fi făcută abia anul acesta. Dar cuplul este încrezător că a luat decizia cea bună.

"Când îmi sun rudele şi prietenii din Atena îmi spun că nu există speranţă, că totul este din ce în ce mai rău", spune Tricha, stând în sera unde sunt crescuţi mii de melci. "Cred că alegerea noastră a fost una bună".

Şomajul din Grecia a ajuns la 18%, fiind de 35% în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, în creştere de la 12%, respectiv 24% la finalul lui 2010.

Agricultura a fost unul dintre puţinele sectoare unde au fost create locuri de muncă, 32.000 între 2008 şi 2010, majoritatea fiind ocupate de greci, nu de imigranţi.

Un număr tot mai mare de greci se gândesc să folosească terenurile lăsate moştenire de bunicii lor. "Mulţi se întreabă ce să facă cu terenurile", spune Tricha. "În marile oraşe nu este niciun viitor. Pentru tineri soluţia este să vină la ţară sau să plece în străinătate".

Totuşi visul unei vieţi idilice la ţară se destramă rapid. Vassilis Ballas şi soţia sa Roula Boura, ambii 36 de ani, au renunţat în 2006 la job-urile din Atena şi s-au întors pe insula Chios, de unde erau originari bunicii lor. Ei au luat decizia de a cultiva copaci de mastic înainte de criza financiară. Cei doi şi-au dat seama că a cultiva mastici este mai dificil decât credeau şi deşi au 400 de copaci, au introdus plantaţia într-un circuit turistic pentru a înregistra venituri suplimentare.

Unii tineri greci nu se întorc pe uscat ci pe mare, intrând într-o altă industrie cu tradiţie în Grecia. Din 2008, numărul aplicaţiilor pentru şcolile maritime au crescut de patru ori, până la 7.000, conform datelor oficiale.

Yannis Menis, 27 de ani, spera să aibă o carieră înfloritoare în fizică nucleară. Dar nu a mai putut continua studiile şi a decis să îi calce pe urme tatălui său ca inginer responsabil de întreţinerea vapoarelor.

"Familia s-a opus înscrierii mele la şcoala navală. Mi-au spus: <<ai studiat toţi aceşti ani degeaba?", spune Menis. "Nu am spus nimănui la şcoală despre trecutul meu academic. Acum în Grecia este un dezavantaj să fii supracalificat".

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO