Reducerea suprafeţei calotei polare arctice la un nivel minim record a fost văzută într-o oarecare măsură ca benefică din punct de vedere economic, întrucât deschide mai multe căi pentru traficul naval şi oportunităţi de explotare de resurse într-o regiune care ar putea conţine 30% din rezervele încă nedescoperite de gaze naturale ale lumii şi 13% din cele de petrol, scrie Financial Times.
Totuşi, rolul cheie al regiunii arctice în reglarea oceanelor şi climei înseamnă că topirea gheţurilor va cauza schimbări climatice care vor afecta recoltele agricole, vor produce inundaţii şi vor distruge infrastructură, afirmă cercetători de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie şi de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, din Olanda.
Schimbările climatice vor cauza costuri care probabil vor depăşi beneficiile de trei sau patru ori, a afirmat Chris Hope, de la Cambridge Judge Business School.
"Oamenii calculează beneficiile în miliarde de dolari, iar noi discutăm de posibile costuri, distrugeri şi alte efecte de ordinul zecilor de mii de miliarde de dolari", a spus el.
Ritmul de creştere a temperaturilor în regiunea arctică este de mulţi ani de cel puţin două ori mai rapid faţă de restul planetei. În vara anului trecut, gheaţa arctică din timpul verii acoperea cea mai redusă suprafaţă de la începerea observaţiilor prin satelit, în 1979.
Potrivit calculelor cercetătorilor europeni, ţările în curs de dezvoltare vor suporta 80% din pagubele totale de 60.000 de miliarde de dolari , întrucât au o capacitate mai redusă de a face faţă unor dezastre precum inundaţii, secete sau furtuni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
