Autorităţile de la Kiev vor să obţină alte finanţări de la ţările membre G7, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite, a spus el. Canada a promis un sprijin de 200 de milioane de dolari, iar Statele Unite au răspuns, de asemenea, pozitiv.
Guvernul se aşteaptă ca economia ţării să înregistreze o contracţie de 3% în 2014, al treilea an de recesiune începând din 2008, în timp ce rezervele băncii centrale sunt la minimul a nouă ani.
Ucraina a ajuns în martie la o înţelegere preliminară cu FMI pentru un acord de până la 18 miliarde de dolari pe doi ani, programul de ajutor financiar urmând să deblocheze şi alte finanţări pentru autorităţile de la Kiev, până la un total de 27 de miliarde de dolari.
Statul are nevoie de circa 30 de miliarde de dolari până în 2015 pentru a "echilibra situaţia" financiară, a spus Şlapak.
"Am îndeplinit toate condiţiile preliminare ale FMI şi vom transmite acest mesaj colegilor noştri de la Fond", a afirmat el.
Moneda Ucrainei, grivna, s-a depreciat cu 38% faţă de dolar în acest an, având cea mai slabă evoluţie dintre valutele urmărite de Bloomberg.
Grivna îşi va reveni după finalizarea acordului cu Fondul, a spus ministrul. O delegaţie ucraineană se va întâlni cu directorul FMI, Christine Lagarde, pe 14 aprilie. Guvernul speră ca board-ul FMI să aprobe împrumutul pentru Ucraina în această lună.
Moneda a pierdut puternic din valoare în contextul a aproape cinci luni de instabilitate politică, proteste de stradă violente în februarie şi anexarea regiunii Crimeea de către Rusia în martie.
Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat, joi, cu oprirea livrărilor de gaze naturale către Ucraina din cauza restanţelor înregistrate de autorităţile de la Kiev, în timp ce NATO a informat că la graniţa Ucrainei se află aproximativ 40.000 de soldaţi ruşi pregătiţi pentru război.
