Fondul Proprietăţii de Stat din Ucraina nu are în vedereprivatizarea combinatului de la Krivoi Rog deoarece trebuie maiîntâi ca guvernul de la Kiev să ajungă la înţelegeri cu celelalteţări participante, în special cu România, care vrea un miliard dedolari pe acţiunile sale, potrivit instituţiei, citată deMediafax.
"Până la un consens în relaţiile cu celelalte ţări esteimposibil să avansăm către privatizare", a declarat într-oconferinţă de presă şeful Fondului, Aleksander Riabcenko, citat deagenţia UkrInform.
Potrivit acestuia, aşteptările părţii române sunt foate ridicateşi este puţin probabil ca România să dea înapoi.
Oficialul a adăugat că "aceste aşteptări s-au concretizat"într-o sumă de un miliard de dolari.
"Au renumărat toţi acei peleţi în dolari şi a apărut acest numărfrumos şi rotund. S-au obişnuit deja cu ideea că vor primi acestăsumă de la Ucraina. Acum este foarte problematică o înţelegere", aafirmat Riabcenko.
Construcţia combinatului minier şi de prelucrare Krivoi Rog aînceput în 1983 în Uniunea Sovietică, părţile implicate fiindUcraina, Republica Democrată Germană (Germania de Est),Cehoslovacia, Ungaria şi România.
După dezmembrarea Uniunii Sovietice, Ucraina a primit 56,4% dinacţiuni, România 28% şi Slovacia 15,6%, iar construcţia complexuluia fost îngheţată în 1990, lucrările fiind finalizate în proporţiede 70%.
România a investit în combinatul Krivoi Rog, înainte de anul1989, circa 800 milioane dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
