Ucraina si Ungaria au ajuns sa depinda de FMI

Si Ungaria a incheiat un acord cu institutia internationala pentru finantarea unui pachet extins de masuri pentru salvarea economiei, dar valoarea acestuia nu a fost dezvaluita.

Creditul, acordat pentru o perioada de 24 de luni, este conditionat de adoptarea de catre parlament a unei legislatii care sa sustina sistemul bancar al statului, conform declaratiilor creditorului cu sediul la Washington. Ucraina este de asemenea nevoita sa isi echilibreze bilantul bugetar, prin mentinerea sub control a cheltuielilor sociale si prin reducerea deficitului de cont curent, conform afirmatiilor ulterioare ale bancii centrale.

Europa de Est a intrat in valtoarea crizei globale, ce are in centrul sau inasprirea conditiilor de creditare. Investitorii, afectati de pierderile pe care le-au suferit pe pietele dezoltate au hotarat intr-un moment de panica sa vanda actiuni, obligatiuni si valute de pe pietele emergente cu un grad mai ridicat de risc. Ucraina este primul stat din regiune ce primeste ajutor de la FMI de la aparitia crizei. Saptamana trecuta Belarusul a fost ultima tara ce s-a inscris "la coada" pentru credite de urgenta in valoare de cel putin 20 mld. dolari (15,9 mld. euro) de la FMI, pentru a isi refinanta datoriile. In pluton mai sunt inscrise Islanda, Pakistan, Ungaria si Ucraina.

"Banii reprezinta doar jumatate din problema, cheia fiind conditiile puse la acordarea acestora", a afirmat Timothy Ash, cel ce conduce departamentul de cercetare a economiilor emergente la Royal Bank of Scotland din Londra. "Speram ca Fondul isi va mentine conditiile privind o rata de schimb mai flexibila, reforme ale sectorului bancar cu implicatii pe termen lung si privatizari."

Presedintele Ucrainei Victor Iuscenko trebuie sa faca fata problemelor economice in conditiile in care preturile pentru principalele exporturi ale statului, printre care otelul, au scazut si moneda nationala isi continua procesul de depreciere, provocand o scumpire a importurilor. Conducatorul statului a urgentat cresterea nivelului taxelor vamale pentru a scadea nivelul importurilor si pentru a impulsiona producatorii locali sa produca mai mult pentru export pentru a reduce deficitul comercial.

Ucraina a fost de acord sa puna bazele unui fond, al carui rol va fi sa cumpere actiuni in cadrul bancilor si sa faciliteze intrarea in vigoare a legislatiei ce forteaza creditorii sa nu mai acorde plata echivalenta dividendelor, sume ce vor fi folosite pentru recapitalizare, conform declaratiilor oficialilor bancii centrale.

Guvernul planuieste de asemenea sa ridice plafonul de garantare a depozitelor la 100.000 grivna (12.953 de euro) de la 50.000 (6.476 de euro) cat este in prezent si sa utilizeze contravaloarea privatizarilor si a vanzarilor de obligatiuni in cadrul fondului destinat salvarilor bancare. Aceste decizii se afla acum in mainile parlamentului, ce are programat sa voteze aprobarea legislatiei pe 28 octombrie.

 

Grivna, moneda nationala ucraineana, s-a depreciat puternic in raport cu moneda americana, dupa ce creditul in valoare de 16,5 mld. dolari oferit de FMI statului nu a fost suficient pentru a restaura increderea in abilitatea Ucrainei de a face fata crizei financiare globale. Moneda ucraineana a coborat cu 1,3% pana la 5,95 grivne pentru un dolar, de la 5,875 unitati, valoare la care era stabilit cursul de schimb pe 24 octombrie. Saptamana trecuta moneda nationala a fost tranzactionata la un nivel record de 6,0812 grivne pentru un dolar, cel mai slab curs din 1994 pana astazi. Grivna a pierdut saptamana trecuta 12% in favoarea dolarului, cea mai puternica pierdere saptamanala din istoria sa, pe fondul vanzarilor masive de catre investitori a activelor de pe pietele emergente, din Brazilia pana in Coreea, de teama ca statele cu piete emergente vor avea dificultati in a-si manageria datoria externa.