♦ Comisia Europeană a arătat că „nu există niciun indiciu privind efecte negative“ de la intrarea în vigoare a măsurii ♦ Aprovizionarea din această iarnă ar putea fi afectată de războiul dintre Israel şi Hamas şi potenţialele acte de sabotare a infrastructurii de gaze
Autorităţile de la Bruxelles analizează dacă să prelungească o măsură de urgenţă de plafonare a preţurilor gazelor luată în februarie pe fondul temerilor că războiul din Orientul Mijlociu şi sabotajul gazoductului baltic ar putea împinge din nou preţurile în sus în iarnă, notează Financial Times.
Comisia Europeană a arătat că „nu există niciun indiciu privind efecte negative“ de la intrarea în vigoare a măsurii şi că preţurile gazelor sunt acum cu aproape 90% mai mici decât anul trecut, relevă o prezentare oferită diplomaţilor din cele 27 de state membre ale UE.
Măsura a fost luată după multe săptămâni de discuţii tensionate între state membre, cu Germania şi Austria opunându-se iniţial introducerii acesteia cu argumentul că va distorsiona pieţele şi agrava criza aprovizionării. Însă plafonul nu a afectat importurile de gaze în UE, relevă prezentarea comisiei.
Diplomaţi şi oficiali din UE au declarat pentru FT că deşi energia s-a ieftinit, iar depozitele de gaze ale blocului sunt la niveluri record, aprovizionarea din această iarnă ar putea fi afectată de războiul dintre Israel şi Hamas şi potenţialele acte de sabotare a infrastructurii de gaze.
Germania se numără printre 10 state care au semnat recent un document iniţiat de Austria care cere în schimb un focus sporit asupra energiei regeneabile, incluzând o creştere a ţintei UE de a avea 42,5% din energie obţinută din regenerabile până în 2030 la 45%.
Documentul, trimis către comisie în weekendul trecut, cere prelungirea unor măsuri legislative de urgenţă separate introduse în criză ce au permis statelor membre să accelereze autorizarea parcurilor eoliene şi solare.
Se cere de asemenea relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat pentru proiecte regenerabile. Germania şi Franţa conduc de asemenea eforturile de convingere a comisiei să prelungească regulile privind ajutorul de stat care au permis guvernelor să ofere susţinere amplă consumatorilor care s-au confruntat cu preţuri ridicate la energie. Măsurile urmează să expire până pe 31 decembrie 2023.
Însă Belgia, Olanda, Danemarca, Estonia şi Finlanda au arătat într-o scrisoare adresată lui Didier Reynders, comisarul european pe competiţie, că nu există „nici necesitatea, nici baza legală“ pentru prelungirea unor astfel de măsuri de urgenţă.
Rob Jetten, ministrul olandez al energiei şi climatului, a declarat pentru FT că finanţarea ar putea fi mai bine utilizată pentru soluţionarea „cauzei de bază“ prin investiţii în eficienţa energetică şi măsuri de economisire a energiei.
Comisia urmează să prezinte în noiembrie o propunere care să confirme care dintre măsurile de urgenţă luate în sectorul energiei ar trebui prelungite.
