La propunerea Frantei, Germaniei si a Suediei, ministrii au decis mai intai sa suspende pe o perioada de un an obligatia de "inghetare" a 10% din terenurile cerealiere pentru a lupta impotriva cresterii preturilor si scaderii productiei.
Introdusa la sfarsitul anilor 1980 cu scopul reducerii recoltelor foarte mari, "inghetarea" terenurilor a devenit obligatorie in 2000. Terenurile vizate reprezinta aproximativ 3,8 milioane de hectare repartizate in primele 15 state membre ale UE (dintre care 1,2 milioane de hectare sunt in Franta).
Pentru francezi, agricultura reprezinta unul dintre cele mai mari interese in cadrul politicii UE, agricultorii francezi beneficiind de cele mai mari subventii din acest sector. Vremea in care produsele erau stricate pentru a nu "invada" piata si a reduce preturile prin supraproductie par a se fi terminat insa.
Un alt exemplu de inghetare a preturilor prin dumping, la propriu, este cel al miilor de hectolitri de lapte varsat in rauri, in special in Marea Britanie, pentru a nu periclita pretul de vanzare. In acel moment mai multe organisme pentru drepturile omului sau ale copilului au protestat vehement, sustinand ca acele produse ar fi putut fi transportate in state cu o populatie care chiar avea nevoie de ele.
Subventiile acordate agricultorilor reprezinta si un motiv de disputa intre Marea Britanie si Franta in ceea ce priveste bugetul Uniunii Europene. Mai multi oficiali britanici si-au manifestat cu diverse ocazii dorinta ca subventiile sa fie transformate in fonduri de dezvoltare. Principiul lor este ca banii trebuie acordati pentru dezvoltare si nu pentru a acoperi eventualele deficiente de productie. Pozitia partii franceze a fost destul de clara de fiecare data, subliniind mai ales importanta sociala a acestui capitol, dand exemplul miilor de ferme si sutelor de mii de fermieri care ar putea fi afectati de o decizie negativa asupra acordarii acestor subventii.
Insa conditiile de pe piata s-au schimbat. Atat de rapid incat specialistii europeni par sa fi fost luati prin surprindere. Conditiile climatice si explozia cererii mondiale au condus la o scadere a productiei si la o majorare a preturilor. Pretul la porumb pe plan mondial a crescut cu 85% intre anii 2005-2006. Pretul graului a avansat cu 60% de anul trecut. Din Australia pana in Canada, scaderea productiei generata de seceta a fost una dramatica in 2006. Si in Europa recolta de cereale a fost mai mica decat se estimase (266 de milioane de tone), ceea ce a dus la o scadere a stocurilor de urgenta. Importurile au crescut, iar exporturile s-au redus.
"Suspendarea obligatiei de inghetare a terenurilor ar trebui sa permita o majorare a productiei cu cel putin 10 milioane de tone", estimeaza Comisia Europeana, care a lansat in paralel o alta mica revolutie: Mariann Fischer Boel, comisarul european pe probleme legate de agricultura, a anuntat ca va propune in scurt timp suspendarea taxelor vamale la importurile de cereale pentru a tempera cresterea preturilor ce se reflecta in preturile la produsele alimentare curente, cum ar fi painea, produsele de patiserie sau laptele. Aceasta suspendare s-ar aplica retroactiv din 30 iunie 2007 si ar fi valabila pana in iulie 2008. Acest lucru ar permite importarea la cele mai mici preturi de cereale din strainatate in UE, raspunzand astfel la cresterea cererii.
La Bruxelles, ministrul francez al agriculturii, Michel Barnier, intampina cu scepticism aceasta propunere, aratand ca "daca sunt suprimate barierele tarifare, chiar si pe o perioada limitata, ne va fi mai apoi dificil sa le reinstituim".
Ministrul spaniol, Elena Espinosa, a propus suprimarea temporara a subventiilor la export de care beneficiaza cerealierii europeni pentru ca "productia europeana sa ramana in interiorul Uniunii". In fine, presedintia portugheza a Uniunii a sugerat constituirea unor "rezerve strategice" de cereale pentru a face fata unei eventuale explozii a cererii si preturilor pe plan mondial.
Cresterea cererii de cereale pe plan mondial si a preturilor schimba "cartile" PAC, repune in discutie dogmele sale si ar putea ajuta guvernele sa o reformeze fara a genera prea multe probleme pentru producatori.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
