Slovacii care lucreaza in Ungaria s-ar putea reintoarce in tara datorita cresterii competitivitatii acestei tari, relateaza The Wall Street Journal Europe.
In fiecare dimineata slovacul Sandor Pesti traverseaza Dunarea pentru a lucra in partea de nord a Ungariei, cea mai industrializata zona a acestei tari. "Acolo pot castiga de doua ori mai mult decat in Slovacia", a declarat Pesti, un tanar de 30 ani care a avut diferite locuri de munca de-a lungul vietii sale.
O data cu reconstructia podului Maria Valeria, care uneste cele doua orase de frontiera Sturovo, in Slovacia, si Esztergom, in Ungaria, s-a dublat numarul slovacilor care fac naveta pentru a lucra in Ungaria. Numarul mare al slovacilor vorbitori de limba maghiara, dar si lipsa tensiunilor politice intre cele doua tari au avut o contributie importanta la aceasta miscare a fortei de munca.
Intrarea in Uniunea Europeana a celor doua tari a permis eliberarea intr-un timp foarte scurt a permiselor de munca pentru cetatenii slovaci. "Ei pot veni sa lucreze la noi in tara foarte usor", a declarat Szilvia Somogyi, directorul Centrului Fortei de Munca al districtului Gyor. Ea estimeaza ca numarul lucratorilor slovaci din aceasta zona s-a triplat de la intrarea Ungariei in Uniunea Europeana.
Angajatorii ungari se tem ca forta de munca slovaca s-ar putea reorienta catre tara de origine datorita efortului guvernului de a crea noi locuri de munca in regiunile mai putin dezvoltate. O reorientare a acestora catre Slovacia ar putea cauza mari probleme in regiunea nordica a Ungariei, in care multi angajatori se bazeaza pe forta de munca ieftina slovaca.
"In momentul in care investitiile slovace vor ajunge in zonele de frontiera, multi muncitori nu vor mai dori sa vina sa lucreze in Ungaria. Si nu stiu ce voi face atunci", a declarat Ferenc Solyom, directorul executiv al producatorului de utilaje ASG. "Acela va fi momentul cand piata unica de care vorbim de zece ani, va determina nivelul salariilor", a continuat el.
"Am format aici mica noastra Uniune Europeana", a afirmat Richard Rozman, directorul de resurse umane al companiei Philips Electronics NV, care are peste 650 de angajati slovaci in fabrica din Gyor.
Din cauza extinderii Uniunii Europene din mai 2004, multe tari membre ale UE au introdus o serie de restrictii pentru a evita un aflux de forta de munca ieftina din centrul si estul Europei. Spre deosibre de acestia, noi state membre UE nu au impus bariere asupra migratiei fortei de munca, deoarece diferentele de salarii intre ele nu sunt foarte mari. Salariul minim pe economie in Slovacia este de aproximativ 163 de euro, iar cel din Ungaria de 232 euro, spre deosebire de Franta, in care acesta se situeaza la un nivel de 1.100 euro.
Situatia angajatilor din Ungaria si Slovacia arata ca si mobilitatea fortei de munca din Uniunea Europeana are limitele ei. Europenii prefera sa faca naveta catre serviciu decat sa-si mute locuinta. Acesta este un lucru benefic pentru guvernele din tarile respective deoarece isi minimizeaza costurile legate de protectia sociala. In momentul in care apar locuri de munca platite acceptabil mult mai aproape de casa, lucratorii renunta la cele din strainatate si se intorc acasa, iar companiile din afara granitelor sunt supuse riscului de a ramane fara angajati.
Expertii in forte de munca sunt de parere ca atitudinea lui Pesti este tipica pentru aceasta situatie. Lui nu-i place sa faca naveta in Ungaria pentru munca si se plange de atitudinea de superioritate manifestata de colegii sai de serviciu de origine maghiara. Pe langa acestea, angajatorii unguri profita de dorinta lor de a munci pentru bani mai putini. "Uneori am venit la serviciu si la 2 dimineata deoarece aveau nevoie de cineva care sa faca curat in parcarea firmei. Nici macar nu mi-au multumit, ce sa mai spun de plata orelor suplimentare", declara tanarul slovac. El asteapta sa apara locuri de munca platite mai bine aproape de casa, in Slovacia, pentru a renunta sa lucreze in Ungaria.
"Nu ne integram, doar ne folosim unii pe altii pentru munca", spune Pesti, cetatean slovac de nationalitate maghiara, a carui familie traieste in afara granitelor Ungariei dupa terminarea primului razboi mondial.
Angajatorii ungari declara ca lucratorii slovaci nu sunt defavorizati, si ca primesc acelasi salariu ca si colegii lor de nationalitate maghiara. Silvia Somogy, directorul Centrului Fortelor de Munca din districtul Gyor, e de parere ca anumite animozitati pot aparea mai ales atunci cand lucratorii slovaci sunt promovati in defavoarea celor ungari. "Ei lucreaza foarte mult si angajatorii ii apreciaza pentru efortul lor, oferindu-le diverse beneficii", spune ea. "Fapt ce a inceput sa devina o adevarata problema".
Peter Zamborsky, cercetator la International Business School, Massachusetts, e de parere ca intr-un final persoanele din Europa Centrala si de Est nu vor mai dori sa migreze in alte tari pentru a obtine un loc de munca. Zamborsky observa ca intre Slovacia si Ungaria, ca si intre Franta si Belgia, se va forma o piata a fortei de munca mixta, dar nu la nivelul celei din SUA.
Cu toate ca ambele tari au renuntat la regimul comunist de aproape 15 ani, doar Ungaria a aplicat imediat un program pentru privatizarea si revitalizarea economiei, precum si masuri pentru reducerea somajului in zona de nord a tarii. In Slovacia, aceste masuri au venit mai tarziu si au fost aplicate intr-un ritm mai lent, mai ales in partea de sud a tarii, in care agricultura ocupa un loc important in viata oamenilor. Nivelul somajului a ramas peste 20% in multe zone din sudul Ungariei.
In cautarea unei fortei de munca ieftine, companiile ungare au inceput sa angajeze cetateni slovaci chiar de la inceputul anilor ''90.
Directorul Departamentului de Resurse Umane al uzinei Esztergom, ce apartine fabricantului mondial de autovehicule Suzuki Motor Corp, a declarat ca peste 40% din cei 2.700 de angajati sunt slovaci.Dar compania japoneza nu este singura, si firma finlandeza de telefonie mobila Nokia are sute de lucratori slovaci in unitatea sa de asamblare din Komarom.
Jozsef Katona, directorul Centrului Fortelor de Munca din Komarom, declara ca a ajutat mii de slovaci sa-si gaseasca de lucru in fabricile din aceasta regiune. "Pana acum migratia a fost intr-un singur sens", afirma Katona. O data cu extinderea Uniunii Europene din mai 2004, aceasta agentie a emis mai mult de 2.000 de permise de munca pentru cetatenii slovaci, fata de doar 600 emise in anii anteriori aderarii.
Aceasta migrare a fortei de munca slovace nu este una de lunga durata, deoarece climatul economic din Slovacia incepe sa se amelioreze.
Guvernul slovac a luat o serie de masuri pentru a revitaliza situatia economica a tarii, precum: impozitul pe profit si pe venit de 19%, finantarea construirii de autostrazi si a atras o serie de investitori straini cum ar fi producatorii de automobile Volkswagen si PSA Peugeot Citroa??n.
In acelasi timp s-a observat o incetinire a ritmului investitiilor straine in Ungaria, in mare parte din cauza noului sistem de impozitare. Investitorii sunt ingrijorati de noua taxa locala de 2% aplicata pe venit si nu pe profit, masura ce le va afecta castigurile. Angajatorii ungarii recunosc ca ar putea avea loc schimbari importante pe aceasta piata. "Trebuie sa ne orientam catre Slovacia ca la o solutie temporara pentru aceasta perioada", declara Ferenc Solyom, director general la ASG.
Eszter Mezo, directorul unei agentii de plasare a fortei de munca din districtul Komarom, preconizeaza ca "Slovacia va deveni centrul economic al acestei regiuni, de aceea nu trebuie sa consideram ca Ungaria va domina aceasta zona in final".
"Suntem inconjurati", declara Tibor Varga, directorul unei agentii de recrutare a fortei de munca dintr-un orasel numit Dunajska Streda, situat in sudul Slovaciei. "Gigantii industriei mondiale precum Volkswagen sau Pegeout ofera mii de locuri de munca slovacilor, si foarte curand companiile ungare vor trebui sa concureze cu acestia", a continuat el.
Daca lucratorii slovaci renunta la locurile de munca din Ungaria pentru a lucra in uzinele nou create din jurul Bratislavei, districtul maghiar Gyor, care inregistreaza, in prezent, un nivel al somajului de 4%, s-ar putea confrunta cu mari probleme in viitor. Szilvia Somogyi e de parere ca o asemenea intoarcere de situatie ar putea afecta negativ potentialul de crestere economica al Ungariei.
Laszlo Balogh, directorul Parcului Industrial Gyor, e de parere ca vasta regiune dintre Budapesta si Viena se transforma rapid intr-o piata comuna. Acest Parc Industrial este format din 50 de companii, cu peste 7.000 de angajati. Pe masura ce parcurile industriale din jurul marilor orase se extind, zonele defavorizate se vor putea bucura de beneficiile cresterii economice.
Balogh a calculat ca acest parc aflat la 12 kilometri de granita cu Slovacia, poate angaja muncitorii care locuiesc pe o raza de 50-60 de kilometri. De acolo incepe sfera de influenta a Bratislavei. "Toti suntem dispusi sa mergem acolo unde sunt locuri de munca, indiferent de distanta pe care trebuie sa o parcurgem", declara el.
lavinia.marin@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
