Business Internaţional

Veniturile mari din Premier League atrag ca un magnet miliardarii lumii

25.01.2007, 19:39 30

De Anul Nou, Eggert Magnusson se afla pe stadionul clubului de fotbal Reading si avea o fata mai rece decat tundra din Islanda lui natala. Echipa sa, West Ham United, a pierdut cu 6-0 in fata lui Reading, o echipa nou promovata in Premiership, cel mai urmarit campionat de fotbal din lume. Magnusson, un om de afaceri care cumparase West Ham cu aproape o luna in urma, era constient ca o infrangere l-ar costa milioane, scrie International Herald Tribune.
Magnusson nu este un milionar care sa isi doreasca un trofeu. Stand pe teren in noiembrie dupa ce a indrumat un grup de investitori sa cumpere West Ham United pentru 167 milioane de dolari (128 milioane de euro), purtand un fular in culorile clubului, Magnusson este un om care iubeste fotbalul: este presedintele federatiei islandeze de fotbal. De asemenea, este membru in consiliul de conducere al Straumur-Burdaras, o banca islandeza si al companiei de transport Avion Group. Partenerul sau, Bjorgolfur Gudmundsson, este un investitor international care are numeroase holdinguri si este presedinte al consiliului de conducere nonexecutiv al Landsbanki, una dintre cele mai mari banci ale Islandei.
Ei fac parte din grupul international al oamenilor de afaceri care se lupta pentru cluburile din Premiership, liga care genereaza cele mai mari venituri din lume, 2,6 miliarde de dolari (2 miliarde de euro) numai in 2006.
Si, fata de predecesorii lor, acesti noi proprietari vor sa obtina si castiguri, nu doar locuri bune pe stadion in ziua marilor meciuri.
Randy Lerner, proprietarul clubului Cleveland Browns din Liga Nationala de Fotbal din Statele Unite si fost CEO al MBNA, operatorul de carti de credit, a castigat licitatia pentru Aston Villa, oferind 63 de milioane de lire sterline (96 milioane de euro) pentru club.
Alexandre Gaydamak, un cetatean francez originar din Israel, a cumparat anul trecut o parte importanta din Portsmouth pentru 15 milioane de lire sterline (22,85 milioane de euro).
Malcom Glazer, proprietar al echipei Tampa Bay Buccaneers din NFL, a cumparat Manchester United pentru 800 de milioane de lire sterline (1,2 milioane de euro) in 2005 dupa ce o oferta a magnatului Rupert Murdoch a fost blocata de autoritatile britanice de reglementare a concurentei.
Mohamed al-Fayed, omul de afaceri egiptean si proprietarul magazinului Harrods din Londra, detine din 1997 clubul Fulham, pentru care a platit 30 de milioane de lire sterline (45,71 milioane de euro).
Robert Earl, omul de afaceri american, presedinte al Planet Hollywood, a platit o suma care nu a fost dezvaluita pentru 23% din Everton in 2006.
Liverpool se afla in tratative de vanzare catre Dubai International Capital, un fond de investitii condus de guvernul emiratului.
Roman Abramovici, miliardarul rus al petrolului, a cumparat Chelesea pentru 410 milioane de lire sterline (624 milioane de euro) in 2003.
Pana nu de mult, fotbalul englez avea reputatia de a fi rezervat celor cu buzunare adanci si obrazul gros. Milionarii au investit bani in joc sperand sa isi cumpere un loc in inimile fanilor sau sa dea de o mina de aur, dar de obicei fara prea mare succes. Modelul financiar a fost impovarat de salariile exorbitante ale jucatorilor si de instabilitatea veniturilor.
Dar jocul se schimba datorita celor doi factori cruciali prin care se poate schimba o afacere: costuri mai scazute si venituri mai mari.
In ceea ce priveste costurile, salariile jucatorilor, care au crescut cu o medie de 20% pe an timp de un deceniu, potrivit firmei de contabilitate Deloitte, s-au stabilizat. Plata totala a salariilor pentru Premiership a scazut cu 3 procente in sezonul 2004-2005, ajungand la 785 milioane de lire sterline (1,1 milioane de euro).
Premiership a atras timp de ani de zile cei mai mari jucatori din lume precum Thierry Henry de la Arsenal si pana nu de mult era dispus sa plateasca preturi peste piata pentru a-i pastra. Dar in ultimele sezoane au existat semne ca trebuie sa tina in frau salariile foarte mari ale jucatorilor, iar acestia au acceptat acest lucru.
In ceea ce priveste veniturile, Premiership este o liga de elita care negociaza cele mai bune contracte cu mass-media. Ultima afacere referitoare la drepturile de televizare in Marea Britanie, anuntata anul trecut, pentru perioada 2007-2010, valoreaza 1,76 miliarde de lire sterline (26,8 miliarde de euro), acestea fiind impartite intre BskyB, detinut de Rupert Murdoch, si Setanta, un grup irlandez detinut in proportie de 40% de catre fondul de investitii Benchmark Capital. Cifrele exclud drepturile de difuzare pe Internet sau pe mobil, care ajung la 2,1 miliarde de lire sterline (3,2 miliarde de euro). Drepturile pentru strainatate adauga in plus 650 de milioane de lire sterline (990 milioane de euro).
In acest caz nu este de mirare ca dinamica noilor afaceri a atras o noua "specie" de proprietari. "In ultimii cinci ani bunastarea a fost instaurata de antreprenori in mai toate sectoarele de afaceri", a declarat Keith Harris, presedinte al Bancii de investitii Seymour Pearce in Londra. "Pentru cei care isi permit sa detina doar o patrime din trofeu, si nu vorbim despre iahturi, acum este timpul sa cumpere."
Iar Anglia este locul. Dan Jones, sef al departamentului sportiv de la Deloitte, firma de consultanta in afaceri care are printre clienti aproape jumatate din cluburile din Premier League, a declarat ca fotbalul englez a devenit acum "cea mai mare liga a celui mai mare sport din lume".
Multe cluburi engleze incearca sa atraga investitorii pentru ca detin structuri de conducere mai putin complexe decat rivalii lor de pe continent, care au un numar impresionant de actionari sau sunt conduse de fani sau de asociatii locale.
Dar gigantii de pe continent au incasari foarte bune, anul trecut Real Madrid a anuntat ca a incheiat o afacere cu o televiziune in valoare de 85 de milioane de lire sterline. Dar in Italia si Spania veniturile apartin exclusiv clubului si nu sunt impartite, in timp ce in Anglia majoritatea banilor veniti de la televiziune sunt impartiti intre cluburile din Premiership, oferind mai multa certitudine pentru investitori.
Actuala afacere de succes a Premiership a inceput in 1990. Campionatul a fost ingenuncheat in 1980 cand, din cauza huliganismului, cluburile engleze au fost eliminate din competitia europeana in 1985. Problemele de violenta au atins cota maxima cand 89 de fani au murit in timpul unui scandal de pe un stadion. Dupa ce au fost luate masuri de siguranta sporite, cluburile engleze au reintrat in competitiile europene in 1990, creand conditiile necesare pentru cresterea veniturilor obtinute din televeziune.
Premiere League a fost fondat in 1992 de catre 20 de cluburi mari, printre care si faimoasele Arsenal si Manchester United. Aceste cluburi, care au amenintat in trecut ca se vor desparti de Football League, au fost primele care au cerut parti mai mari din veniturile de pe urma televiziunii.
O afacere incheiata in 1992 cu BskyB si BBC promitea 304 de milioane de lire sterline pentru drepturile de televizare timp de cinci ani. Cu acest venit asigurat si un nou model financiar, cea mai mare parte a cluburilor, printre care Manchester United, Newcastle United, Tottenham Hotspur si Aston Villa, au inregistrat cresteri ale valorii actiunilor la bursa britanica. Fanii au cumparat actiuni, iar bancile spera sa obtina si ele un castig.
Din pacate, potrivit celor care se ocupa de afaceri, bancile au esuat in a stabili un etalon al naturii ciclice a finantelor clubului. Veniturile sunt volatile, multe depind de pozitia pe care o are clubul in liga si cat a progresat in Europa. Acest lucru si inflatia astronomica a salariilor au facut ca profitul sa arate precar. Investitorii profesionisti au abandonat acest sector, iar fanii inraiti s-au trezit ca detin actiuni devalorizate. Aston Villa, spre exemplu, a primit o oferta de 11 lire sterline pe actiune in 1997 si a vandut cu 5,50 lire sterline cand a fost achizitionat clubul anul trecut.
Ray Ranson, broker in domeniul fotbalului, crede ca "aceste cluburi nu vor supravietui ca niste companii listate la bursa. Exista prea multa nesiguranta. Sunt afaceri emotionale si sfatul meu este sa nu listeze actiuni la bursa pentru ca nu sunt pregatite pentru acest lucru."

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO