Pentru prima dată în ultimii ani criza zonei euro nu a mai fost capul de afiş la ediţia de anul acesta a Forumului Economic Mondial de la Davos, dar cu toate acestea liderii politici şi elitele businessului mondial reuniţi în exclusivista staţiune montană elveţiană au atras atenţia asupra unor probleme grave încă nerezolvate din Europa - datoriile suverane încă exagerat de mari, inflaţia lentă şi disfuncţiile pieţei muncii -, temperând astfel optimismul exagerat legat de revenirea zonei euro.
Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup, grupul miniştrilor de finanţe din zona euro, apreciază că deşi „nu se mai pune problema viitorului zonei euro sau al monedei euro“, criza datoriilor suverane nu a fost încă înfrântă, scrie The Wall Street Journal.
„O parte din ţările din zona euro se vor confrunta cu probleme serioase legate de datoriile suverane“, a explicat Dijsselbloem. El a subliniat că rata şomajului va scădea doar uşor, ceea ce înseamnă că sunt ţări care trebuie să-şi îmbunătăţească legislaţia muncii. Dijsselbloem crede că reformele economice trebuie să vizeze şi economii mari din zona euro, inclusiv Germania, nu doar Grecia şi Portugalia, ţări salvate de la default prin programe de bailout.
„Viitorul pare mult mai luminos decât acum câteva luni“
În acelaşi ton, premierul finlandez Jyrki Katainen a asigurat că „viitorul pare mult mai luminos decât acum câteva luni“ şi a argumentat cu scăderea costurilor de finanţare ale Irlandei şi ale altor economii cu probleme. El a subliniat însă că finanţele guvernelor „sunt într-o situaţie foarte dificilă în toate ţările, inclusiv în cele mai puternice economii din zona euro“.
Referitor la pericolele care provin din încetinirea inflaţiei, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare Olli Rehn a cerut Băncii Centrale Europene să acţioneze pentru a atinge ţinta de inflaţie de „2% sau doar puţin mai jos“.
„Este important ca BCE să continue politicile de sprijin monetar şi să atingă ţinta de inflaţie“, a subliniat el. Inflaţia în zona euro a decelerat de la 2,2% în decembrie 2012 la 0,8% în decembrie anul trecut.
Directorul Fondului Monetar Internaţional Christine Lagarde a atras atenţia asupra pericolului ca zona euro să se confrunte cu deflaţie. Ea a avertizat că inflaţia din zona euro este mult sub ţintă şi vede o probabilitate de 15-20% ca zona euro să se confrunte cu deflaţie.
Preşedintele BCE Mario Draghi a atenţionat că inflaţia în zona euro a fost şi va rămâne la nivel scăzut „pentru mult timp“. „Cu cât inflaţia va rămâne pentru mai mult timp la un nivel scăzut, cu atât riscul deflaţionist va fi mai mare. De aceea suntem pregătiţi şi vom interveni dacă va fi necesar“, a asigurat Draghi.
Pe de altă parte, Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate (MES), fondul permanent de salvare a zonei euro, apreciază că inflaţia redusă este noua normalitate pentru economiile dezvoltate şi nu ar trebui să fie motiv de îngrijorare. „Trăim în lumea industrializată a inflaţiei reduse. Nu vorbim doar despre Europa, ci şi despre SUA, nu mai punem la socoteală Japonia. Dacă o ţară are nevoie de creşterea rapidă a competitivităţii într-o uniune monetară, singura soluţie este o inflaţie redusă“, a explicat Regling.
De asemenea, ministrul german al finanţelor Wolfgang Schaeuble a minimalizat avertismentele, printre alţii date şi de Rehn, că inflaţia redusă în zona euro pentru o perioadă lungă de timp va îngreuna reechilibrarea economică. Ministrul german consideră această teorie „ridicolă“.
„Ne simţim bine pentru că ceea ce vedem este de bine? Sau ne simţim bine pentru că ne-a mai lăsat durerea?“
În ceea ce priveşte evoluţia economiei globale în acest an, guvernatorul băncii centrale nipone Haruhiko Kuroda este optimist, dar prudent. „Cred că putem fi moderat optimişti în legătură cu perspectivele globale. Economia SUA ar putea creşte cu 3% atât anul acesta, cât şi anul viitor. Europa îşi revine în cele din urmă, iar Japonia progresează semnificativ. Ritmurile de creştere ale economiilor emergente precum India, China, Indonezia şi altele se vor menţine probabil la niveluri ridicate sau vor fi chiar mai mari“, a spus Kuroda, citat de Financial Times.
Larry Fink, CEO al companiei americane BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, este mai puţin optimist decât Kuroda în contextul în care o nouă furtună valutară perturbă pieţele emergente în principal datorită reducerii programului de achiziţii de obligaţiuni de către Rezerva Federală americană şi a datelor care indică încetinirea creşterii economice a Chinei. „Constat prea mult optimism“, a spus Fink, adăugând că volatilitatea va fi mai mare anul acesta. „Acest fapt nu înseamnă că la sfârşit vom fi într-o situaţie nefericită, dar va cam fi ceva instabilitate“, a explicat Fink. BlackRock este acţionar la Standard & Poor’s şi Moody’s, cele mai influente agenţii de rating la nivel mondial.
Joe Kaeser, CEO-ul conglomeratului industrial german Siemens, pune la îndoială chiar revenirea economiei globale. „Ne simţim bine pentru că ceea ce vedem este de bine? Sau ne simţim bine pentru că ne-a mai lăsat durerea? Câte locuri de muncă am creat? Pe câţi dintre milioanele şi milioanele de şomeri din Europa i-am angajat?“ a întreabat retoric Kaeser.
Anul trecut, la nivel mondial erau aproximativ 202 milioane de şomeri, cu cinci milioane mai mulţi comparativ cu anul anterior, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Revenirea la creştere a economiilor din SUA, Japonia şi Europa abate atenţia de la probleme ca şomajul în rândul tinerilor şi lipsa calificării adecvate nevoilor economiei a forţei de muncă. În Occident, mulţi tineri absolvă universităţi scumpe rămânând cu datorii mari şi calificări care nu le folosesc, în timp ce în ţările în curs de dezvoltare o mare parte din tineri nu-şi ating poteţialul economic, scrie Thomson Reuters. Executivii companiilor din domeniul tehnic au întâmpinat cu exuberanţă descoperirile care revoluţionează producţia, medicina şi comunicaţiile, în timp ce alţii au avertizat că aceste noi descoperiri ar putea elimina şi mai multe locuri de muncă. Criza din zona euro a depăşit faza acută, iar ţările lumii dezvoltate au revenit pe creştere, dar revenirea alimentată în principal de banii ieftini pompaţi de băncile centrale este una capricioasă, concluzionează Thomson Reuters.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
