Într-o perioadă în care se vorbeşte tot mai des de salvarea financiară a Spaniei şi chiar a Italiei, economii majore din zona euro, statele membre ale uniunii monetare fac planuri pentru a majora puterea de foc a mecanismului permanent de bailout de la 500 de miliarde euro la 2.000 de miliarde de euro. Oficialii europeni vor să atingă această ţintă colosală cu ajutorul capitalului privat, scrie presa internaţională.
Puterea de foc a Mecanismului European de Stabilitate va fi majorată prin acelaşi sistem folosit la EFSF, Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară, mecanismul temporar de bailout, potrivit publicaţiei germane "Spiegel". Astfel, fondurile din bugetele statelor vor fi utilizate doar în tranzacţii riscante precum achiziţionarea de obligaţiuni ale Spaniei, iar restul finanţării va veni de la investitori privaţi.
Dacă pentru finanţarea ESM vor fi folosite aceleaşi tehnici ca la EFSF, capacitatea de creditare a mecanismului permanent va creşte la 2.000 de miliarde de euro fără ca statele membre să fie nevoite să participe cu mai mulţi bani decât s-a convenit iniţial, notează Thomson Reuters. Această idee a fost amintită la reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro de luna aceasta, în Cipru. EFSF, cu resurse de 440 miliarde euro, a fost stabilit în primăvara anului 2010 ca reacţie la criza datoriilor suverane din Grecia. ESM ar trebui să devină activ pe 8 octombrie.
Finlanda
Însă aceste opţiuni de finanţare nu au fost aprobate de toate ţările uniunii monetare. Schema este sprijinită de ministrului german de finanţe Wolfgang Schaeuble, dar o opoziţie puternică vine mai ales din partea Finlandei, reticentă în a se implica mai mult în salvarea altor ţări şi care vrea ca planurile să fie dezbătute în parlamentul finlandez, potrivit AFP.
Financial Times Deutschland a indicat că zona euro pregăteşte un pachet extins de salvare care va fi prezentat până în noiembrie. Acesta va cuprinde modificări ale pachetului de asistenţă financiară destinat Greciei, un al doilea bailout pentru Spania şi un pachet de ajutor financiar pentru Cipru, ţară care a avertizat că iese din zona euro dacă îi sunt impuse măsuri prea dure de austeritate.
Partidele din opoziţia germană au cerut ieri ca schema de finanţare a ESM să fie supusă votului Bundestagului deoarece ar presupune riscuri mari pentru contribuabilii germani. Printr-o decizie mult aşteptată luată luna aceasta, Curtea Constituţională a Germaniei a stabilit că parlamentul trebuie să dezbată orice modificare privind ESM, condiţie pentru ca Berlinul să ratifice fondul de salvare. Contribuţia Germaniei, cea mai mare economie europeană, la mecanismul de salvare va fi de cel mult 190 miliarde de euro.
ESM este una dintre principalele arme cu care liderii zonei euro vor să lupte contra unei crize care se propaga tot mai aproape de inima uniunii monetare. Însă până când acesta începe să funcţioneze, prima linie a frontului este susţinută mai ales de Banca Centrală Europeană.
Pieţele nu se lasă impresionate prea uşor
Îngrijorările privind puterea de foc a ESM au început să prindă cuntur în condiţiile în care apar tot mai multe semne că Spania şi Italia va trebui salvate precum Portugalia, Irlanda sau Grecia.
"Când ajungi la 2.000 de miliarde de euro şi nu este suficient, ai putea crede că nu eşti pe calea cea bună spre găsirea unei soluţii. Dar acesta nu este şi cazul Europei", a afirmat Sean Corrigan, analist la Diaspora Commodities Management, citat de CNBC. Economiile Italiei şi Spaniei sunt, împreună, de aproape cinci ori mai mari decât cele ale Greciei, Portugaliei şi Irlandei la un loc.
Carl Weinberg, economist-şef la High Frequency Economics, a avertizat că "datoriile sigure din Euroland", în special obligaţiunile germane - refugiul clasic în caz de criză pe piaţa datoriilor suverane - ar putea fi puse sub presiune în condiţiile în care costurile pe care le implică ESM devin mai clare.
Guvernul portughez a cedat în faţa sutelor de mii de protestatari antiausteritate
Guvernul portughez a renunţat la planul de a majora contribuţiile la asigurările sociale după ce sute de mii de persoane au protestat faţă de această măsură, care practic ar fi tăiat un slariu lunar pentru fiecare angajat, potrivit The Guardian.
Guvernul a anunţat la mijlocul acestei luni că intenţionează să majoreze contribuţiile la asigurările sociale plătite de angajaţi de la 11% la 18% şi să le reducă pe cele plătite de angajatori de la 25% la 18%.
"Ţara nu a ieşit încă din zona de pericol în care a intrat anul trecut. Am început să atacăm problemele pe care le avem în faţă, dar încă nu le dominăm", a spus la acea vreme, pe un ton solemn, premierul Pedro Passos Coelho. Dar după ce o reuniune de opt ore a consiliului de stat a fost asediată sâmbătă de protestatari, guvernul a promis că va renegocia cu angajatorii şi sindicatele măsurile de reducere a deficitului bugetar.
"Consiliul a fost informat despre dispoziţia guvernului de a studia, în cadrul procesului de negociere socială, alternative la modificarea contribuţiei la asigurările sociale", se arată într-un comunicat emis după reuniune. Coelho face parte din Consiliu, care este prezidat de preşedintele Anibal Cavaco Silva. Într-un gest rar, premierul a condus ieri o echipă de negociere a guvernului care s-a întâlnit cu liderii din lumea afacerilor şi cu cei ai confederaţiilor sindicale. Portugalia se confruntă cu o recesiune severă şi cu o rată a şomajului record, de aproape 16%.
Monedele locale, o alternativă pentru euro care ar putea salva Grecia
Christian Gelleri, un pofesor german de economie, a lansat împreună cu elevii săi o monedă locală în 2003, într-un orăşel din apropiere de Munich. Sistemul pus la punct de ei are un succes atât de mare, încât săptămâna trecută Gelleri a fost invitat în Grecia pentru a le demonstra politicienilor cum moneda lui poate ajuta ţara să rămână în zona euro, scrie CNBC.
"Vedem în monedele locale complementare soluţia reducerii diferenţelor dintre regiunile care folosesc o monedă unică. În zona euro există diferenţe foarte mari dacă ar fi să compari regiuni precum Munich şi Thessaloniki", a spus profesorul. Banii imaginaţi de el au o circulaţie foarte rapidă. Gelleri a subliniat că prin dublarea vitezei de circulaţie a banilor se poate dubla şi PIB-ul. Profesorul recomandă introducerea unei monede complementare la nivelul întregii ţări deoarece, chiar dacă aceasta va ieşi din zona euro, banii vor putea circula alături de drahmă şi vor întări zonele mai sărace. Anul viitor, moneda creată de el, numită Chiemgauer, va împlini zece ani de circulaţie.
În total, în Europa există 104 monede regionale. Ultima a fost lansată în oraşul britanic Bristol. Noua monedă, lansată la paritate cu lira sterlină, va fi acceptată pentru început de 350 de afaceri independente.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
