România de mâine se configurează în acest an prin alegerile pe care le vom face în cadrul scrutinelor electorale. În acest context, Romanian Business Leaders (RBL) lansează campania: Ce îşi doresc liderii de business de la liderii politici, prin care propune către dialog şi pe agenda publică cele mai importante 7 teme pentru antreprenorii români.
Campania se va derula în cele 7 săptămâni ce preced Summitul RBL din 29-30 mai. În fiecare săptămână, vom aborda într-un articol dedicat câte o temă, alături de care vom prezenta şi opiniile membrilor comunităţii RBL prin materiale video.
#5: Creşterea competenţelor digitale în România
Creşterea competenţelor digitale în România este o nevoie stringentă, care dacă nu este îndeplinită, atunci parcursul ascendent al economiei este periclitat.
Într-un context global şi european marcat de o revoluţie digitală rapidă, un aspect îngrijorător pentru România este nivelul competenţelor digitale în rândul populaţiei adulte.
Mai puţin de o treime din rândul adulţilor români au competenţe digitale de bază, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 54%.
Aceste cifre se reflectă asupra flexibilităţii şi adaptabilităţii la cerinţele dinamice de pe piaţa muncii. Totodată, nu putem să nu ne întrebăm în ce măsură actualul sistem educaţional corespunde realităţilor şi cerinţelor actuale economice şi sociale.
Pe măsură ce digitalizarea avansează la nivel global, lipsa de competenţe blochează oportunităţi de angajare pentru un număr semnificativ de cetăţeni activi în piaţa muncii şi afectează competitivitatea României.
Un prim efect negativ se citeşte în clasamentul Indicele Economiei şi Societăţii Digitale (DESI), unde România a ocupat în 2023 ultimul loc în Uniunea Europeană (UE).
DESI este un indice compozit utilizat de UE pentru a evalua performanţa digitală a ţărilor membre şi progresul acestora în digitalizare, acoperind aspecte precum conectivitatea, competenţele digitale, utilizarea serviciilor digitale, integrarea tehnologiei digitale şi serviciile publice digitale.
Poziţionarea României pe ultimul loc indică faptul că ne confruntăm cu dificultăţi în adoptarea şi integrarea tehnologiei digitale la nivelul societăţii, al economiei şi instituţional. Factorii care determină acest status defavorabil sunt infrastructura digitală insuficient dezvoltată, un nivel scăzut de competenţe digitale în rândul populaţiei şi lipsa de implementare la scară largă a serviciilor digitale în sectorul public şi privat.
Ce este de făcut în acest caz?
Avem nevoie urgentă de investiţii şi accelerarea digitalizării administraţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii digitale şi prin educaţie şi formarea competenţelor specifice. Este esenţial să luăm aceste măsuri cu celeritate pentru a creşte competitivitatea economiei naţionale si pentru a oferi cetăţenilor acces la oportunităţile pe care le oferă societatea digitală.
Vestea bună este că fondurile pentru digitalizare şi creşterea competenţelor digitale se pot accesa prin PNRR. Este o oportunitate pe care nu avem voie să o ratăm, iar noi, reprezentanţii mediului de business suntem dispuşi “să punem umărul la treabă”.
Liderii de business susţin ferm şi inechivoc digitalizarea administraţiei publice şi creşterea competenţelor digitale
*Sursele de informare pentru datele prezentate în acest articol sunt: Comisia Europeană şi Eurostat (eurostat.org)
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE