Arhitectii de pe piata locala se vor indrepta catre segmentul social din constructii, precum spitale, scoli, gradinite, dar si pe infrastructura de transport, cum ar fi garile sau aeroporturile, potrivit reprezentantilor companiei britanice de arhitectura YRM, care a proiectat extinderea aeroportului Heathrow din Londra, si a realizat macheta viitorului proiect imobiliar de pe platforma Tractorul Brasov, scrie lunarul Business Construct, care va aparea joi, 30 aprilie, impreuna cu ZF.
Dezvoltarea accentuata a firmelor de arhitectura din ultimii ani a fost incurajata de investitiile imobiliare (rezidentiale, comerciale sau de birouri), insa criza financiara a produs un blocaj al investitiilor private, iar arhitectii se asteapta ca statul sa devina cel mai mare investitor din economie in urmatorii ani.
„Pe langa sectoarele de rezidential, logistic si cel al cladirilor de birouri, cererea pentru infrastructura si sectorul social va creste si asteptam sa vedem mai multa activitate in sectorul sanatatii, educatiei, infrastructurii si in transporturi", a declarat Chris Lewis, directorului biroului YRM (Yorke-Rosenberg-Mardall) din Romania.
YRM, unul dintre cele mai active birouri de arhitectura din Marea Britanie, a derulat numeroase proiecte de infrastructura sociala si de transport in Marea Britanie, Austria sau Cipru. Printre cele mai cunoscute proiecte realizate de YRM se numara Universitatea din Cipru, aeroporturile din Graz, Bristol, Inverness si Londra si numeroase spitale din Marea Britanie.
Piata dominata de companii locale
Pe piata locala compania a dezvoltat insa doar proiecte comerciale si rezidentiale, cele mai cunoscute fiind proiectul rezidential Coresi, dezvoltat pe locul fostei platforme industriale Tractorul din Brasov, precum si proiectul rezidential dezvoltat de Impact in parteneriat cu administratia locala, la Cluj, in cartierul Lomb. Dezvoltarea celor doua proiecte, care includ atat cladiri de locuit, cat si centre comerciale, se ridica la 2 mld. euro.
„Piata de arhitectura din Romania este compusa in cea mai mare parte din firme romanesti, cu participarea catorva firme de arhitectura straine. Acest lucru a pus deja presiune pe piata de arhitectura atat din punct de vedere al capacitatilor si abilitatilor arhitectilor, cat si din punct de vedere al asteptarilor clientului in ceea ce priveste calitatea predarilor. Iar in conditiile actuale, se poate spune ca firmele internationale de arhitectura vor fi impiedicate, pe termen scurt, sa se dezvolte", a mai declarat Lewis.
Pe langa cele doua proiecte de la Cluj si Brasov, compania britanica mai este prezenta cu un proiect la Baia Mare, dezvoltat de RED Capital Management, care cuprinde un mall, un centru de arta, birouri si un hotel, precum si o cladire de birouri clasa A in Bucuresti, cu o suprafata totala de 30.000 mp, alaturi de alte doua proiecte comerciale mixte in Bucuresti si Iasi. Potrivit datelor companiei, valoarea totala a proiectelor din Romania se ridica la circa 1,5 mld. euro.
Proiect de 600 mil. euro la Cluj
Cel mai mare proiect al YRM in Romania este cel dezvoltat la Cluj, pe o suprafata de aproximativ 270 de hectare, valoarea proiectului fiind estimata la 600 de milioane de euro. Noul cartier din Dealul Lomb va avea aproximativ 6.000 de unitati locative rezidentiale, zone de agrement, centre comerciale, unitati de invatamant, centre medicale etc. si prevede atragerea in municipiul Cluj a peste 30.000 de noi locuitori.
Cu toate acestea, pentru acest an reprezentantul companiei a apreciat ca afacerile YRM in Romania ar putea scadea cu pana la 30% in acest an, in conditiile in care piata imobiliara nu incepe sa dea semne de revenire. „Ne asteptam ca in 2009 cifra noastra de afaceri legata de proiectele din Romania sa scada cu circa 25%-30%. S-ar putea sa inregistram o scadere mai mica daca piata isi revine pana la sfarsitul anului. Sunt semne ca anumiti clienti care dispun de lichiditati se pregatesc deja pentru revenirea pietei."
Situatia financiara actuala va urgenta maturizarea pietei locale de arhitectura, potrivit reprezentantilor YRM, in conditiile in care accesul la finantare va fi in continuare ingreunat, clientii si finantatorii vor fi din ce in ce mai pretentiosi cu privire la calitatea si timpul de predare al lucrarilor.
„Situatia financiara actuala presupune ca produsul arhitectural de pe piata romaneasca sa devina matur, astfel incat sa raspunda standardelor europene si abordarii mai prudente a institutiilor financiare", a afirmat Lewis.
Ce mai puteti citi in Business Construct, care apare joi, 30 aprilie
- Batalia turnurilor de locuinte
- Cum arata lucrarile la autostrada Bucuresti-Ploiesti dupa trei ani
- Expansiunea in bricolaj, de neoprit
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
