Societatea de constructii CCCF Bucuresti, altadata unul dintre primii doi jucatori de pe piata de profil, a reintrat pe sectorul constructiilor private, dupa o perioada indelungata in care a executat numai lucrari publice.
"Am reluat lucrarile din sectorul privat, domeniu in care eram foarte prezenti la inceputul anilor '90. Avem in derulare atat constructii pe segmentul rezidential, cat si pe cel de birouri si industrial", a declarat Nicolae Constantinescu, directorul general al CCCF.
Printre cele mai importante lucrari din sectorul rezidential, in care este implicata societatea, se numara proiectul Ibiza, dezvoltat de spaniolii de la Ibiza Construct 2000 Bucuresti, firma ce are ca obiect principal de activitate realizarea de investitii imobiliare. In plus, CCCF a fost subcontractor la lucrarile de executie a centrului comercial Carrefour Ploiesti. Compania s-a desprins anul trecut in 13 sucursale, care au devenit filiale cu buget si administrare proprie. "Unele dintre filiale, cum sunt cele de la Timisoara, Cluj, Timisoara, Brasov, Pitesti sau Bucuresti, au devenit foarte eficiente, insa la alte sucursale va trebui sa reducem unele compartimente", precizeaza Constantinescu.
Reprezentantii companiei au anuntat inca de anul trecut ca vor restrange numarul mare de sucursale si agentii si le vor reorienta catre alte domenii, cum sunt constructiile civile si cele industriale, precum si in productia de prefabricate.
In prezent, CCCF deruleaza impreuna cu italienii de la Astaldi, lucrarile pe segmentul de cale ferata Fundulea-Fetesti de pe linia de cale ferata Bucuresti-Constanta, care face parte din coridorul IV paneuropean.
Printre proiectele derulate anul trecut de companie se numara reabilitarea podurilor de la Bucov (judetul Prahova) si Mioveni (judetul Arges), avariate in urma inundatiilor, si continuarea lucrarilor la tronsoanele de autostrada Drajna-Fetesti si Fetesti-Cernavoda, realizate in consortiu cu firmele Max Bogl si Astaldi.
CCCF detine o fabrica de caramizi la Giurgiu, care a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 2 mil. euro, precum si doua centre de productie de traverse pentru cai ferate la Giurgiu si Blejani si o fabrica de piatra sparta. "In 2005, fabrica de caramizi de la Giurgiu a inregistrat o scadere a cifrei de afaceri datorita importurilor din Croatia si din Serbia, insa anul acesta am redus preturile si ne asteptam la o crestere a afacerilor", mentioneaza Constantinescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
