♦ Retehnologizarea U1, finalizarea a două reactoare noi, U3 şi U4, şi dezvoltarea proiectului de SMR de la Doiceşti înseamnă investiţii de 12 miliarde de euro, în aproape 3.300 MW de capacitate ♦ Din toate punctele de vedere, proiectul nuclear al României este fără precedent ca şi complexitate şi obligatoriu pentru ca piaţa locală să îşi permită preţul tranziţiei energetice ♦ Ce urmează? ♦ Aflaţi direct de la Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, la ZF Power Summit 2024, 27-29 februarie.
Fără investiţii în industria nucleară, costul tranziţiei către o economie sustenabilă creşte cu 1,6 trilioane de dolari, conform raportului Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA). Pentru România, energia nucleară reprezintă 20% din producţia de energie, centrala de la Cernavodă şi cele două reactoare ale sale fiind critice pentru asigurarea consumului intern de energie, dar şi pentru menţinerea preţurilor.
„Nuclearelectrica are în derulare proiecte de investiţii strategice în valoare estimată de 12 miliarde de euro: retehnologizarea Unităţii 1, proiectul Unităţilor 3 şi 4, dezvoltarea reactoarelor modulare mici în cooperare cu NuScale, dar şi proiecte suport pentru operarea curentă, cum este Instalaţia de Detritiere. Proiectele de investiţii ale SNN vor contribui cu energie curată la stabilitatea enegetică a României la nivelul anilor 2030, la dezvoltarea socioeconomică, la dezvoltarea industriei nucleare şi la formarea unei noi generaţii de specialişti“, spunea Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, într-un interviu acordat ZF. Prin realizarea tuturor proiectelor menţionate mai sus, Nuclearelectrica va asigura 3.262 MW de capacitate, faţă de 1.400 MW cât are acum centrala de la Cernavodă cu cele 2 reactoare funcţionale. Dacă retehnologizarea U1 şi realizarea U3 şi U4, dincolo de anvergura şantierelor, din punctul de vedere al tehnologiei nu aduc neapărat schimbări majore, proiectul de SMR de la Doiceşti ar putea pune România în avangarda industriei nucleare la nivel european.
