♦ Prezenţa pe plan local a unor companii de producţie care deţin unităţi atât în Turcia cât şi în România a dus şi duce la creşterea schimburilor comerciale între cele două ţări ♦ În condiţiile în care nu există autostradă, iar Bulgaria şi România nu sunt în Schengen terestru, un transport poate dura şi cinci zile, motiv pentru care a apărut cererea pentru transportul pe feribot a camioanelor, pentru a reduce timpul spre două zile.
Creşterea numărului investiţiilor companiilor din Turcia în România adus şi la o cerere tot mai mare de transport între cele două ţări, iar punctele vamale alături de lipsa autostrăzilor spre România din Bulgaria pune presiune pe timpul de tranzit.
„La graniţa rutieră vorbim de un blocaj când vine vorba de mărfurile dinspre Turcia. Sunt kilometri întregi de camioane, cei mai mulţi fiind transportatori turci, care sunt cărăuşii Europei. Ei nu au o presiune a timpului pentru că primesc subvenţii de la statul turc, motiv pentru care ei nu se grăbesc. Dar primitorii mărfurilor au o incertitudine. Dacă vorbim de companii producătoare care nu ţin stocuri şi lucrează pe model just in time sau just in sequence. Linia respectivă nu are predictibilitate, pentru că nu poate aproxima cu exactitate când ajunge. Dar dacă respectivul camion vine cu feribotul, ştii că ajunge în 8 ore de la Karasu, 9 ore dacă e marea agitată. Dai manifestul înaintea sosirii navei, vama şi autorităţile îl pot lucra, se descarcă semiremorca, este scanată şi parcată. Este o alternativă predictibilă, rapidă iar de aici pleci pe rutier sau feroviar sau chiar cu barja, pentru că avem canalul în proximitate“, a spus Cosmin Cârstea, CEO DP World România. El a subliniat că portul Constanţa „este poarta de intrare dinspre est în spaţiul european. Pe noi ne interesează livrarea de servicii care să ducă marfa în inima Europei, nu în proximitatea ei“.
În România sunt peste 18.600 de companii cu acţionari turci, cu un capital subscris de peste 1 miliard de euro.
