Cramele din Dealu Mare au început anul acesta mai devreme cu circa zece zile culegerea strugurilor din cauza secetei, însă deşi cantitatea este mai mică, producătorii vorbesc despre o calitate mai bună a vinului care se va produce din strugurii culeşi în această toamnă.
„Seceta ne-a determinat anul acesta să culegem strugurii mai devreme puţin faţă de anii trecuţi, când începeam pe 1 septembrie. Per total, ca şi cantitate estimez că va fi cu 30% mai mică producţia de struguri în acest an faţă de anul trecut, dar calitatea va fi mai bună. Va fi un an al vinului roşu“, spune Virgil Mândru, proprietar şi CEO al producătorului de vin Tohani România. Producătorul este unul dintre cei mai importanţi din Dealu Mare, având are 365 hectare de viţă de vie pe rod, toate în proprietate. Principalul soi pe care se concentrează producătorul este Fetească Neagră, care este de altfel şi cel mai cultivat soi din România.
În 2020, 15% din suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie pentru vin era reprezentată de Fetească Neagră, conform datelor de la Ministerul Agriculturii. Grupul Tohani este unul dintre cei mai mari jucători din industria vinurilor, cu afaceri totale, prin mai multe firme – de producţie, distribuţie şi vânzare -, de peste 12 mil. euro în 2021.
La rândul lui, Aurel Rotărescu, oenologul cramei SERVE, care are 63 de hectare de viţă-de-vie, dintre care 60% cu soiuri roşii, spune că este un an cu o cantitate de struguri culeasă mai mică, dar cu o calitate mai bună.
„Anul acesta a fost unul cu multă căldură şi puţină apă, ceea ce determină o producţie mai mică faţă de anii precedenţi, destul de bogaţi ca producţie. Însă, calitatea va fi mai bună la vinurile roşii cel puţin, strugurii sunt fermi, cu tanini puternici, iar vinul va avea probabil un nivel de alcool puţin mai ridicat“, a spus el.
Mihaela Tyrel de Poix alături de soţul ei, contele Guy Tyrel de Poix, au fost primii investitori privaţi în vinul românesc, fondând SERVE în urmă cu aproape 30 de ani.
„Am început recoltarea cu Tămâioasă Românească pentru varianta în sec a acestui vin. O parte dintre struguri vor mai sta pe viţă până mai târziu pentru cea dulce“, spuneau pe 26 august reprezentanţii cramei Aurelia Vişinescu pe pagina de Facebook.
Dealu Mare, considerată „patria vinurilor roşii“, este una dintre cele mai importante zone viticole din ţară, dar şi cea mai compactă. Podgoria se încadrează între râurile Teleajen (judeţul Prahova) şi Buzău.
În 2019, tocmai pentru a susţine dezvoltarea din Dealu Mare, zece crame s-au asociat pentru a crea un brand comun prin care să promoveze zona viticolă.
Celor zece crame - Apogeum, Aurelia Vişinescu, Budureasca, Dagon Clan, Davino, LacertA, Licorna Winehouse, SERVE, Tohani România şi Viile Metamorfosis – li s-au adăugat între timp şi altele, pe site-ul Asociaţiei Producătorilor de Vin din Dealu Mare figurând acum 15 nume. Din asociaţie mai fac parte şi The Iconic Estate, Domeniile Franco-Române, Domeniile Prince Matei, Gramofon Wine şi Domeniul Aristiţei.
Cu ocazia lansării, cramele au spus că au luat decizia asocierii pentru a pune la punct un sistem propriu de criterii şi metode de verificare pentru obţinerea unei certificări calitative superioare a vinurilor roşii obţinute aici - Denumire de Origine Controlată şi Garantată (DOCG).
România a produs anul trecut 4,5 milioane de hectolitri de vin, ceea ce înseamnă 1,7% din tot vinul realizat în 2021 la nivel mondial. Piaţa locală a câştigat teren dat fiind că pe plan local producţia a crescut cu 16% versus 2020, în timp ce cantitatea totală realizată în lume a fost cu 1% mai mică. Astfel, conform cifrelor, România este al 12-lea producător mondial de vin, la egalitate cu Rusia, dar la mare depărtare de lideri, conform datelor OIV.
