Potrivit datelor publicate de Eurostat, cele mai recente disponibile, industria din Ungaria a consumat în 2014 cu 48% mai multă energie decât în 2008, iar cea din Turcia cu 32%. Fabricile din Polonia au avut o cerere în creştere cu 9%, iar cele din Serbia cu 1,3%. Şi industria din Bosnia şi Herţegovina a ajuns ca la nivelul anului 2014 să consume la fel de multă energie ca în 2008.
România însă stă alături de Bulgaria sau de Grecia într-un club de ţări în care consumul de energie la nivelul industriei este încă la distanţă faţă de nivelul atins în 2008. Potrivit Eurostat, consumul industrial de energie include toate ramurile activităţii industriale, cu excepţia consumului realizat în sectorul energetic, acolo unde este folosită electricitatea pentru a genera alte produse energetice cum este cazul rafinăriilor, de exemplu.
Semnalele legate de consumul de energie din industrie vin în contextul în care la finalul primului semestru performanţele economice ale României au luat prin surprindere Europa. Astfel, în al doilea trimestru al anului economia României a avansat cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut, marcând cea mai mare creştere din rândul statelor Uniunii Europene. Cu rezultatul din T2, creşterea economică din S1 a ajuns la 5,2%, după ce în T1 a fost de 4,3%. Surpriza celei mai mari creşteri trimestriale a PIB-ului din 2008 încoace (în T3 2008 a fost de 10,6%) i-a făcut pe unii analişti să fie prudenţi vizavi de factorii care au contribuit la creşterea accelerată a economiei, pe când Ministerul Finanţelor a fost de părere că evoluţia este „sustenabilă“, întrucât au crescut cheltuielile cu investiţiile şi cele din zona construcţiior. Cert este că în perioada analizată consumul privat a fost principalul motor al creşterii economice, generat de creşterile salariale de două cifre şi de crearea de noi locuri de muncă, aspecte care au condus la o creştere a cheltuielilor gospodăriilor.
Dinspre consumul de energie însă, datele nu sunt atât de bune. Cererea a stagnat în primul semestru, iar producţia de energie a scăzut cu 5%, ceea ce a deschis calea mai multor importuri.
Dacă înainte consumul de energie electrică oglindea fidel evoluţia economică, decuplarea dintre cei doi indicatori este perfect vizibilă în acest context, România nefiind unica ţară în care este întâlnit acest fenomen. Sunt mai multe explicaţii în acest sens. În primul rând, criza a afectat sectoare industriale întregi. Mari consumatori de energie cum ar fi rafinării sau combinate chimice au fost închise. Noii consumatori apăruţi între timp nu sunt de aceeaşi talie precum cei care şi-au încetat activitatea. Pe de altă parte, cei care au rezistat au trecut la ample măsuri de reducere a consumului de energie, un exemplu în acest sens fiind măsurile luate de Alro, cel mai mare consumator de energie din România.
Pentru producătorii de electricitate acest lucru este o veste cât se poate de rea, mai ales în contextul în care preţurile la energie se menţin la un nivel scăzut, iar oportunităţile de export în regiune sunt limitate. Mai mult, în contextul în care parcul de producţie de energie are nevoie de investiţii semnificative în modernizări sau chiar în unităţi care să le înlocuiască pe cele vechi, preţurile scăzute şi lipsa apetitului de consum fac imposibilă atragerea banilor în sector.
