Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) reprezintă o oportunitate istorică pentru modernizarea şi dezvoltarea României, fiind considerat un adevărat proiect de ţară, având o miză dublă, respectiv implementarea de reforme esenţiale pentru redresare şi creştere sustenabilă şi investiţii mari, au spus participanţii la o conferinţă organizată de PwC România.
”Ne aflăm într-un context dificil din punct de vedere economic, după doi ani şi ceva de pandemie şi multe luni de război la graniţa Uniunii Europene. Simţim acum acut efectele inflaţiei, ale crizei energetice, ale disfuncţionalităţilor din lanţurilor globale de aprovizionare, provocări uriaşe care au adus însă şi oportunităţi. Lumea întreagă şi, cu precădere Uniunea Europeană, au înţeles că rezilienţa este cheia. Trebuie să construim economii reziliente, iar PNRR este planul care adresează acest deziderat. Putem spune că PNRR vine şi ca răspuns la căutările noastre ca societate de a identifica un nou model de dezvoltare, acordat cu tendinţele din economia globală şi din societate. După marile proiecte de ţară care au angrenat întreaga societate - aderarea la NATO şi aderarea la UE -, foarte multe voci din mediul public şi privat au susţinut că e nevoie de un nou azimut pentru dezvoltarea României”, a spus Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România
El a precizat că, deşi au trecut 15 ani de la aderarea la UE, si in pofida progresului enorm, au rămas nerezolvate multe probleme care creează decalaje destul de mari faţă de Europa occidentală. ”PNRR poate aduce aceasta schimbare de paradigmă în dezvoltarea României”.
La evenimentul organizat de PwC au participat, pe lângă Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România, Marcel Boloş, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Tánczos Barna, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Sergiu Manea, CEO, Banca Comercială Română.
La rândul lui, Marcel Boloş, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, este de părere că reformele care trebuie realizate prin acest document nu sunt deloc uşoare. ”Pot să vă spun că dacă ceva este de negociat în PNRR sigur acel domeniu nu este legat de reforme. Reformele sunt o condiţie obligatorie, discuţiile sunt aprinse, dar de fiecare dată suntem atenţionaţi că putem negocia flexibilitatea privind investiţiile, dar cu siguranţă reformele nu se negociază”.
El a adăgat că reforma pensiilor este un prim examen pe care Guvernul României îl va avea de trecut, fiind vorba de două reforme, a pensiilor speciale şi a pensiilor care au o componentă de cheltuială în bugetul public însemnată, de peste 100 de miliarde de lei.
”În perioada următoare sună foarte bine cifrele, dar ca să ne fie plătită o cerere de plată este mult efort în spate şi sunt munţi de documente şi de negocieri purtate ca o plată să aibă loc pentru care angajamentele să fie duse la bun sfârşit”, a mai spus Marcel Boloş.
România a primit deocamdată sumele pentru prefinanţare, de 3,790 miliarde euro, şi aşteaptă prima cerere de plată, de 2,6 miliarde euro.
”Suntem în curs de pregătire pentru cererea de plată numărul doi, respectiv de 2,8 miliarde euro, pe care am putea să o depunem la începutul lunii noiembrie. În ceea ce priveşte jaloanele şi ţintele pe care le avem de îndeplinit, ca număr suntem pe locul doi în UE din această perspectivă, avem 507 jaloane şi ţinte, după Spania”.
În acelaşi context, Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a declarat că PNNR este cea mai mare şansă pe care România a avut-o, nu doar din perspectiva sumei, de 29 miliarde de euro, ci pentru că este vorba de o pârghie externă prin care statul se modernizează.
”Experienţa post-decembristă a României a fost că ne-am pus în mişcare atunci când cineva ne-a arătat un morcov, precum aderarea la NATO, UE sau acum PNRR, dar şi un bici, riscul de a pierde aceste fonduri, şi vă spun că Guvernul României lucrează într-un ritm alert, cu termene, disciplinat. PNRR este un document imperfect (...), pentru că a impus nişte lucruri imposibil de realizat, dar faptul că el există şi că setează ţinte, că forţează practic clasa politică să-şi asume reforme este cel mai bun lucru pentru România”.
Ministrul Cercetării spune că transformarea digitală nu se poate face decât într-un parteneriat public privat.
”Vorbim şi despre conectivitate şi viteza de conectivitate, unde statul trebuie să aibă un partener, iar vineri cred că au loc licitaţiile pentru spectrul 5G. Pe tot palierul transformării digitale, parteneriatul cu mediul privat este vital”.
Venind din zona privată, Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română, este de părere că există o anumită încrâncenare când vine vorba de PNRR. Crearea unei economii reziliente are un început, dar nu are un sfârşit, prin definiţia cuvântului rezilienţă, spune el.
”Cred că ar trebui să ne concentrăm pe această călătorie care începe cu odată PNRR şi sperăm că nu se va termina vreodată. Avem oportunitatea unui proiect cu adevărat de ţară, care creează o economie inteligentă, care ţine seama de climat, de necesităţile reale ale unei economii moderne. PNRR reprezintă o revoluţie a culturii economice, nu e un program care are un început şi un sfârşit, e de fapt o altă abordare asupra elementelor care ţin de durabilitatea şi de inteligenţa unei economii şi pe cale de consecinţă a societăţii”.
Şeful BCR a mai spus că PNRR este un program de ţară care are doi piloni: unul de reformă instituţională şi legislativă, şi zona de impact.
”Impactul pe care noi îl urmărim prin PNRR este uriaş şi dacă îl suprapunem pe planul de coeziune, tocmai semnat, politica agricolă comună şi pe fondurile de modernizare, pare că avem suficient de multe fonduri pentru a crea impact. Cei care produc în România pot fi actori foarte importanţi în livrarea de impact, de bunuri, produse, cunoştinţe”.
