Cosmin Stăvaru, partener în cadrul casei de avocatură Bondoc şi Asociaţii, spune că domeniul energiei are nevoie de o claritate în reglementare, care să aibă la bază strategia energetică, urmată de legislaţia primară şi de legislaţia secundară, acesta fiind modelul cel mai potrivit care ar permite dezvoltarea energetică.
„Noi activăm într-o bază piramidală. La bază trebuie să fie strategia, apoi legislaţia primară şi apoi legislaţia secundară. Noi am pornit în România să lucrăm în toate direcţiile. Spre exemplu, în materie de hidrogen, s-a început cu legislaţia primară înainte de a avea strategia. Lucrurile se pot ajusta şi din mers, dar ar fi bine să existe o claritate de reglementare care să pornească de la baza piramidei, deci de la strategie şi apoi să meargă în ordinea normală – legislaţie primară şi secundară. Când vorbim de strategie avem trei perspecitve: strategia energetică, PNIESC şi strategia de reducere a emisiilor la zero până în 2050, adoptată în decembrie anul trecut. Toate au nevoie de o coordonare şi de un fir comun pentru a putea funcţiona împeună”, a spus el în timpul ZF Power Summit 2024.
Despre proiectul ANRE de modificare a regulamentului de racordare, Cosmin Stăvaru spune că este o idee bună, întrucât ar crea un cadru organizat şi centralizat, care să permită autorităţii de reglementare o vedere de ansamblu şi un control al valorii de capacitate care se conectează la reţea.
Însă, crede el, este o reglementare care vine prea târziu.
„Deja avem aproape 4 GW de avize de racordare. Aceste ATR-uri au o durată de viaţă destul de lungă, circa un an şi jumătate. Practic, o mare parte din capacitatea din reţea este blocată. Era bine ca această reglementare să fi venit acum doi ani.”
Ce a mai declarat în timpul evenimentului:
Reglementările trebuie gândite în spririt de colaborare cu mediul privat. Este nevoie de previzibilitate şi trebuie să se ţină cont de ceea ce are de spus mediul privat, fiind o legislaţie care i se va aplica direct.
Reţelele electrice în România necesită foarte multe investiţii şi o digitalizare accelerată. În plus, trebuie abordat aspectul unei flexibilităţi a reţelei şi a cererii.
Este nevoie de o coordonare între operatorul de distribuţie şi operatorul de transport, o viziune coordonată, integrată şi un management integrat al tuturor reţelelor, astfel încât să se ajungă la o integrare cât mai mare a regenerabilelor.
O asemenea reglementare, cu intrarea în vigoare abia din 2025 şi fără norme tranzitorii, cum este proiectul ANRE de modificare a regulamentului de racordare, poate bulversa piaţa şi poate crea un efect de bumerang neintenţionat. Astfel, e posibil ca preţul proiectelor care au deja ATR să crească, întrucât vor fi considerate proiecte valoroase tocmai pentru că au deja ATR.
