Anul 2012 a ramas o coordonata stabila, dar intre timp a venit o criza financiara si au plecat toti investitorii care odata erau interesati de privatizarea acestor unitati. Au decis sa porneasca ei insisi de la zero. Cum ar fi aratat aceste unitati daca erau privatizate si cat de dificila este situatia lor acum?
"Nu prea au inceput marile programe de investitii, au mizat pe niste imprumuturi care in actualele conditii de criza sunt din ce in ce mai greu de luat. Normele de mediu trebuie indeplinite pana in 2012, desi termenul initial era stabilit pentru anul 2010. La Turceni sunt necesare investitii de 350 de milioane de euro pentru respectarea normelor de mediu, iar la Rovinari 250 de milioane de euro. Cu tot cu lucrarile de retehnologizare, banii necesari se ridica la 1,5 miliarde de euro", spune Jean Constantinescu, fostul presedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), analist al pietei de energie.
El spune ca programele ar urma sa inceapa in 2009, dar inca se doreste obtinerea unor derogari de la aceste termene. "Au ramas la stat. Asta a fost marea greseala. Trebuiau vandute, atunci cand stateau cate 5-6 investitori straini la usile lor. Acestia ar fi preluat pe banii lor aceste investitii si acum situatia ar fi fost cu totul si cu totul alta. S-au pierdut trei ani, bani nu sunt, iar acum sunt alte provocari. Criza internationala care ingreuneaza accesul la fonduri si stirile privind construirea unor noi centrale exact in bazinul Olteniei. Complexurile vor deveni o prada usoara", mai spune fostul sef al ANRE.
Cele trei unitati de productie asigura circa 30% din necesarul de consum la nivel local, doua dintre ele, respectiv Complexul Energetic Turceni si Rovinari, urmand sa faca parte din viitorul campion national impreuna cu Electrica si Hidroelectrica. In ceea ce priveste Complexul Energetic Craiova, de mai multi ani este asteptata privatizarea prin Bursa a unitatii, dar si acest plan s-ar putea sa fie amanat din cauza efectelor pe care le exercita criza asupra burselor internationale si implicit asupra celei de la Bucuresti.
In timpul in care Guvernul tese strategii energetice, gigantii internationali CEZ (Cehia), Enel (Italia) si E.ON (Germania) pun primele caramizi la baza investitiilor de miliarde de eruo pe care le vor realiza in productia de energie electrica, fie pe gaz, fie pe carbune.
Mai mult, unele companii chiar s-au dus pe teritoriul marilor complexuri. Astfel, potrivit celor mai recente informatii, EnBW (Germania) si Riviera (Portugalia) sunt interesate sa investeasca in constructia a doua termocetrale in judetul Gorj.
Una dintre termocentrale, cu o putere de 800 MW, ar putea fi construita la Plopsoru, in satul Sardanesti, situat intre complexurile energetice Turceni si Rovinari. Energy Holding, unul dintre cei mai importanti traderi de energie locali, studiaza posibilitatea amplasarii unei centrale in Gorj. Termenele pentru finalizarea acestor lucrari erau estimate initial pentru anul 2013.
Reprezentantii CEZ au fost primii care au spus ca unitatile nu mai sunt interesante, dupa mai bine de un an de asteptari a unei privatizari ce nu a mai venit niciodata. Intarzierea scoaterii la privatizare a coincis cu schimbarea de strategii in cazul mai multor grupuri.
CEZ a intrat in proiectul nuclear ar reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda si este implicat acum in construirea unei centrale de 400 de MW pe gaze la Galati, E.ON si-a propus la nivel de grup sa-si injumatateasca emisiile de CO2, unitati precum complexurile nemaifiind atractive.
Dar principalul motiv care acum le face neatractive sta in investitiile de mediu obligatorii si in internalizarea acestor costuri care ar dura prea mult.
In cazul grupului german E.ON, care impreuna cu italienii de la Enel vor dezvolta o centrala de 800 de MW, pe huila, la Braila, investitie de peste un miliard de euro, investitiile si cercetarea privind proiecte mai prietenoase cu mediul, dar si mai eficiente din punct de vedere energetic au inceput inca din anii 90.
Daca pana in prezent, media de eficienta a unitatilor E.ON este de circa 40% la nivel de grup, tintele depasesc 50% pentru orice proiect viitor. Sumele investite sunt colosale, dar in comparatie cu ceea ce se intampla pe plan local, foarte multi bani se duc pe cercetare si dezvoltare, pe sustinerea fortei de munca tinere. Spre exemplu, anul trecut 83 de milioane de euro s-au dus pe cercetare, iar anul acesta fondurile vor ajunge la circa 146 de milioane de euro.
"Vom construi o centrala experimentala, in nordul Germaniei, in care vom investi peste un miliard de euro pentru circa 508 de MW. Termenul de finalizare ar fi 2014 si vrem sa vedem daca se poate construi o centrala cu o eficienta de peste 50%, care sa polueze mult mai putin, in interiorul careia temperaturile vor ajunge la circa 700 de grade", spune Gregor Gierschner, 26 de ani, proaspat absolvent care face parte din grupul de 20-30 de oameni care analizeaza acest proiect.
In general, numarul studentilor care lucreaza in structurile E.ON se ridica la circa 10% din numarul total al angajatilor.
Acesta este un procentaj similar cu numarul anajatilor care ar urma sa fie concediati din Complexul Energetic Turceni, unitate unde anul trecut lucrau circa 3.900 de angajati, din cauza ca respectivii salariati se apropie de varsta pensionarii.
Trecand de la planuri la realitate, germanii construiesc acum cea mai mare centrala cu un singur grup din lume, unde lucreaza circa 500 de oameni acum, numar care va ajunge la circa 2.000, de 23 de nationalitati printre care si romani, la maximul lucrarilor, pentru ca la sfarsit doar 75 de angajati sa opereze o unitate de 1.100 de MW, mai mare decat un reactor nuclear de la Cernavoda.
"Ceea ce se intampla acum la Datteln echivaleaza in dimensiuni cu 90 de terenuri de fotbal, 100 de milioane de becuri vor fi luminate, iar 18 camioane de cate 20 de tone fiecare vor aduce carbuni pentru fiecare ora de functionare a centralei. Acum lucram cu peste 50 de companii furnizoare. La sfarsit, unitatea va fi condusa de 75 de oameni", a explicat Jorg Schlottmann, reprezentant E.ON Kraftwerke, business unit din cadrul grupului german care se ocupa cu partea de generare de energie.
Complexul energetic Turceni are o capacitate instalata de 2.310 de MW, dar acolo lucreaza 3.900 de oameni. Germanii construiesc o centrala cu o capacitate de doua ori mai mica, dar unde vor lucra sub 100 de angajati.
In plus, germanii vor aloca circa 10% din bugetul pentru investitii, care este de peste 1,2 miliarde de euro, in arhitectura lucrarii, pentru a o face sa se integreze cat mai bine in comunitatea din care va face parte.
Un lucru aproximativ similar se va intampla la Braila si ar fi putut sa se intample si pe platformele complexurilor energetice din bazinul Olteniei.
La Braila sunt instalate patru unitati din care mai lucreaza doar doua care oricum vor fi inchise in momentul in care noua unitate va deveni functionala. Acum sunt angajati pe platforma de acolo circa 350 de oameni, mult prea multi pentru necesitatile germanilor.
Nemtii au fost si ei printre investitorii care s-au uitat la complexurile energetice atunci cand s-a pus problema privatizarii unitatilor, dar care au renuntat la aceste planuri incepandu-si propriile investitii, la fel ca toate celelalte grupuri de talie internationala, lasand marile unitati din bazinul Olteniei in grija statului roman.
Unde sunt cele mai eficiente termocentrale
Tara Eficienta
(%)
China 23
Rusia 23
SUA 35
Europa 36
Germania 38
Sursa: E.ON Kraftwerke
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
