"În mediul privat sunt mulţi beneficiari de fonduri europene, cuproiecte câştigătoare, care aşteaptă să primească fonduri, însăacestea s-au epuizat. În condiţiile în care companiile
şi-au îngheţat bugetele de training sau chiar au operatdisponibilizări, există totuşi posibilitatea angajatorilor de a-şitrimite angajaţii la training gratuit, oferit de un furnizor careare un proiect câştigător de fonduri europene", a spus CristinaZevedei, şefa autorităţii de management care gestionează cele 4,25mld. euro pentru resurse umane, în cadrul seminarului "Fondurileeuropene pentru resurse umane, şansa firmelor de a rămânecompetitive" organizat de ZF în parteneriat cu AMPOSDRU.
Zevedei a preluat conducerea AMPOSDRU la începutul lunii martieşi încearcă să recupereze teren, întrucât rata de absorbţie afondurilor pentru HR a fost foarte scăzută în primii doi ani de lalansarea liniilor de finanţare. Pe de altă parte, instituţiilestatului nu profită de avantajele pe care le-au oferit experţiieuropeni în 2006, când s-a stabilit alocarea pe domenii afondurilor europene. Una din instituţiile publice "privilegiate" încadrul programului POSDRU (programul de finanţare europeană pentrudezvoltarea resurselor umane) este Agenţia Naţională pentruOcuparea Forţei de Muncă (ANOFM) întrucât una din axele programului- Axa prioritară 4, care vizează dezvoltarea personalului dinserviciul public de ocupare - este destinată aproape exclusivinstituţiei. Cu toate acestea, ANOFM nu a depus decât 17 proiecte(cu o valoare maximă a finanţării de 85 mil. euro, potrivitestimărilor ZF) pentru obţinerea de fonduri europene, deşi are ladispoziţie 236 mil. euro până în 2013.
Ce spun autorităţile
Până la jumătatea lunii iunie au fost semnate 791 contracte cubeneficiarii fondurilor pentru HR, cu o valoare a finanţăriieuropene de 1,2 mld. euro. La aceeaşi dată erau în curs decontractare alte 360 de proiecte, evaluate la o valoare totală de700 milioane de euro.
"Fondurile europene sunt cea mai ieftină formă de finanţare şide aceea targetul nostru (al Ministerului de Finanţe - n. red.)este scurtarea perioadei de la depunerea proiectului laimplementarea sa", este de părere Bogdan Drăgoi, secretar de statîn Ministerul Finanţelor.
Până în prezent, pe toate programele de finanţare din fondurieuropene au fost semnate 3.068 de contracte, cu o valoare totală de6,2 mld. euro. Numărul contractelor aprobate până la sfârşitullunii iunie a fost de 4.179, cu o valoare totală de finanţare de9,6 mld. euro. œ"Dacă până acum puteau beneficia de fondurieuropene companiile care nu aveau datorii la stat, de acum înaintepot beneficia de finanţare nerambursabilă şi firmele care au plăţineefectuate către instituţiile publice, cu condiţia ca datoriile pecare statul le are la ele să fie mai mari", a completat Drăgoi.
Până la sfârşitul lunii iunie a acestui an, pe toate programelede finanţare din fonduri europene au fost semnate contracte careînsumează 25% din valoarea totală alocată României în perioada2007- 2013, a spus Ştefan Ciobanu, directorul Autorităţii pentruCoordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Totuşi, valoareacontractelor semnate în cadrul POSDRU reprezintă 37- 38% din cele4,2 mld. euro disponibile până în 2013. "De la începutul anului, aufost făcute plăţi (prefinanţări şi rambursări - n. red.) cătrebeneficiari în valoare de 310 mil. euro. Dintre acestea un sfertreprezintă sumele alocate pentru beneficiarii POSDRU", a adăugatCiobanu.
Ce spun beneficiarii
Unul dintre cei mai mari beneficiari de fonduri europene pentruresurse umane din domeniul universitar este Academia de StudiiEconomice din Bucureşti, una dintre cele mai prestigioaseinstituţii de învăţământ superior de pe piaţa locală, careşcolarizează 39.000 de studenţi. ASE a câştigat până în prezentfinanţare pentru 15 proiecte, iar alte 11 se află în stand-by, pelistele de rezervă, deoarece s-au epuizat fondurile alocate pentru2007-2013.
"ASE a trebuit să înveţe sau să reînveţe antreprenoriatul prinscrierea şi implementarea acestor proiecte", explică Dumitru Miron,prorector în cadrul Academiei de Studii Economice, instituţie încadrul căreia lucrează 2.000 de cadre didactice. Sfatulprofesorului care coordonează toate proiectele acestei instituţiipentru cei care vor să acceseze fonduri de la UE este să citeascăcu atenţie legislaţia şi să aibă o comunicare cât mai bună cuorganismele intermediare şi cu Autoritatea de Management. El a maiprecizat că în implementarea proiectelor au apărut întârzieri laprefinanţare şi rambursare, astfel nicio cerere de rambursare nu afost onorată în mai puţin de 60 de zile de la depunere, deşitermenul legal este de 45 de zile.
"Circa 60 de tineri au beneficiat de burse doctorale finanţatedin banii europeni şi au putut astfel să se dedice cercetării launiversităţi prestigioase din Europa, precum London School ofEconomics (Marea Britanie) sau Universitatea din Amsterdam(Olanda). Fiecare cercetător primeşte lunar o bursă în valoare de1.850 de lei", a explicat Miron. Printre sugestiile pe carebeneficiarii de bani europeni pentru HR le-au oferit se numărăîmbunătăţirea comunicării cu autorităţile, majorarea procentului deprefinanţare, extinderea fondului de garantare la ONG-uri şisindicate şi o mai rapidă rambursare.
"O altă problemă cu care se confruntă beneficiarii o reprezintăfiltrele de control ale autorităţilor, care ţin pe locimplementarea proiectelor. De fiecare dată când se analizează unproiect se porneşte de la prezumţia de vinovăţie", a precizat OanaPreda, director al Centrului de Resurse pentru Participare Publică,un ONG membru în Coaliţia pentru Fonduri Structurale.
Ascendis Consulting, liderul pieţei locale de training, cuafaceri de circa 3 milioane de euro anul trecut, a obţinut în 2008o finanţare din fonduri europene pentru resurse umane de 2 mil.euro. Proiectul constă în derularea unor programe de dezvoltare acompetenţelor antreprenoriale ale întreprinzătorilor, managerilorşi angajaţilor din IMM-uri. "Acesta este un proiect deantreprenoriat de creştere şi dezvoltare. Spre deosebire deantreprenoriatul de tip start-up, care îi învaţă pe oameni cum săîşi creeze o companie, antreprenoriatul de creştere se ocupă dedezvoltarea companiei după ce aceasta a fost creată", a spus AlinaChiriac, consultant Acendis.
"De ce SocGen acordă credite pentru HR în Franţa, iarBRD în România nu?
Beneficiarii de fonduri UE pentru HR acuză băncile din Româniacă nu acordă credite pentru proiectele finanţate din bani europenişi de aceea se văd nevoiţi să apeleze la creditori din afara ţării.Un exemplu în acest sens îl reprezintă firma de consultanţă DeproInovaţie.
Pe piaţa din România principalele probleme cu care se confruntăbeneficiarii de fonduri europene sunt de natură tehnică şifinanciară, este de părere Ramon Trillo, un om de afaceri spaniol,care administrează compania de consultanţă Depro Inovaţie,înfiinţată în octombrie 2007, care a câştigat în 2008 cea mai marefinanţare privată pentru dezvoltarea resurselor umane de pe primelelinii deschise. Proiectul, cu o valoare totală de 4,5 mil. euro,are ca scop formarea a mai mult de 4.000 de femei din mediulrural.
"Când ne-am decis să luăm bani europeni luasem în calculdificultăţile tehnice, dar nu ne aşteptam la probleme cu băncile.După ce am semnat contractul cu autoritatea de management în 2008am fost la aproape toate băncile mari şi mi-au spus că nu auproduse pentru astfel de proiecte. Nu înţeleg cum Groupe SocieteGenerale poate acorda astfel de finanţări în Franţa pentru asprijini beneficiarii de fonduri europene, iar BRD ne-a refuzat înRomânia. La fel s-a întâmplat şi în cazul băncilor BCR, OTP,Raiffeisen, UniCredit, Millennium şi CEC. În vest, pe timp decriză, doar astfel de produse se mai finanţează. În final am primito linie de credit de la Barclays Madrid, din Spania, şi nu a fostnevoie să pun bunuri garanţie", a spus Trillo, care a lucratanterior timp de opt ani la Comisia Europeană. El a adăugat că aluat în calcul dificultăţile pe care le putea întâmpina în relaţiacu autoritatea de management, întrucât nicio instituţie omoloagădin alte state nu a fost ferită de probleme, însă nu se aştepta sănu primească sprijin din partea băncilor.
Opinia lui Trillo este confirmată şi de Dumitru Costin, managerde proiect în cadrul Blocului Naţional Sindical (BNS), care deşiconsideră că fondurile europene sunt un instrument favorabil pentruRomânia, recunoaşte că problema cofinanţării rămânenerezolvată.
"Proiectele pe resurse umane nu aduc valoare adăugată, iar dinacest motiv ele nu prezintă interes pentru bănci. Cu toate acestea,vă îndemn să credeţi că utilizarea fondurilor este un lucru extremde favorabil, mai ales în contextul unei pieţe a muncii care arenevoie de angajaţi bine calificaţi", a spus Costin.
BNS este cea mai activă organizaţie sindicală care a depus şi acâştigat proiecte finanţate din fondurile pentru HR, având înimplementare 8 proiecte cu o valoare de 18,8 mil. euro. Deasemenea, BNS s-a ocupat de scrierea de proiecte depuse de alţibeneficiari, în calitate de partener, proiecte cu o valoare totalăde 21,2 mil. euro.
De aceeaşi părere este Petru Dandea, vicepreşedinteleconfederaţiei sindicale "Cartel Alfa", care a câştigat finanţare dela UE pentru trei proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 14mil. euro.
"A finanţa proiectele la ratele dobânzii practicate de bănciledin România este o prostie şi de aceea este necesară modificareamecanismului de prefinanţare. La proiectele la care eu asigurmanagementul, peste 60% din valoarea proiectului ajunge la bugetulconsolidat al statului", spune Dandea. Cel mai mare proiectcâştigat de "Cartel Alfa" are o valoare de 5 mil. euro şi estedestinat trainingului a 1.000 de angajaţi din middle şi topmanagement-ul din hoteluri şi restaurante.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
