"Doar vanzarile de branzeturi proaspete reprezinta 12% din rezultatele financiare ale companiei", a declarat Gerbrand de Boer, directorul general al companiei.
Friesland a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri consolidata de 107,1 milioane de euro, in crestere cu 17% fata de anul precedent, cand obtinea 91,1 milioane de euro, iar in prima jumatate a acestui an a obtinut o cifra de afaceri consolidata de 63 de milioane de euro, in crestere cu 16% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Chiar si in conditiile in care ritmul de crestere al companiei va ramane constant, in jurul valorii de 15% pana la sfarsitul acestui an, cifra de afaceri a Friesland in acest an va depasi 120 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca doar segmentul de branzeturi va aduce companiei aproximativ 40 mil. euro.
Branzeturile detin cea mai mare pondere din vanzarile companiei, aceasta categorie fiind urmata indeaproape de produsele fermentate, cu o pondere de 20% din cifra de afaceri.
Compania Friesland este prezenta pe segmentul branzeturilor doar prin brandul Napolact cu trei tipuri de branza fermentata (Tilsit, Moeciu, Olanda), doua specialitati din branza (Nasal, relansat recent pe piata, Manastur), cascaval (Dej, Sacele, Tarnita, Bobalna), telemea Huedin si branza proaspata de vaci. Producatorul ocupa acest segment si prin cascavalurile comercializate sub brandul Milli si deserturile din branza proaspata Dots, ale caror vanzari reprezinta circa 6% din businessul companiei.
"Toate produsele Friesland sunt comercializate in proportie de 45% prin intermediul lanturilor de magazine, restul vanzarilor fiind realizate prin intermediul retailului traditional", a spus De Boer. Aceasta valoare este in crestere comparativ cu anii precedenti, urmand ca pana la nivelul anului 2011 produsele Friesland sa fie comercializate in proportie de 60% prin intermediul lanturilor de magazine internationale, potrivit declaratiilor anterioare ale oficialilor companiei.
Friesland nu este singurul producator de lactate care a decis sa se dezvolte pe segmentul de branzeturi. Albalact a inaugurat recent cea de-a doua fabrica a companiei, urmand ca in prima fabrica sa fie produse incepand cu anul viitor numai branzeturi, iar Covalact a decis anul acesta sa investeasca in productia de deserturi din branza proaspata.
"Piata branzeturilor va creste in urmatorii ani, chiar daca consumul de branzeturi pe plan local va ramane la aceeasi valoare, deoarece dupa ce piata neagra a lactatelor se va diminua, oamenii nu vor consuma mai multe branzeturi, ci vor cumpara mai mult din supermaketuri in loc sa cumpere din piata", a explicat De Boer. Consumul din Romania ar putea fi afectat insa de cresterea preturilor la materia prima, inregistrata anul acesta atat in Europa, cat si pe plan local, ca o consecinta a secetei. Potrivit principalilor jucatori din piata, consumul local de branzeturi este de 4 kg pe cap de locuitor fata de 20 kg in Europa de Vest, in timp ce consumul de iaurturi a crescut cu un kilogram fata de anul pecedent, pana la 6 kilograme pe cap de locuitor, cu mult mai mic insa, fata de Bulgaria unde se consuma 14 kg anual, in Ungaria 17 kg, in Cehia 16 kg, iar in Franta 33 kg.
Anul acesta, piata produselor lactate va creste in medie cu peste 12-15% comparativ cu 2006, vanzarile de lactate putand sa depaseasca astfel un miliard de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
