În ultima săptămână din decembrie Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică un proiect de lege, care, dacă se va implementa, va schimba în totalitate funcţionarea sistemului sanitar. Potrivit noilor prevederi, sectorul privat va juca un rol mult mai important, deoarece se vorbeşte despre privatizarea spitalelor şi despre asigurări voluntare de sănătate care vor fi încheiate de firme private.
Legea este cadru, adică stabileşte condiţiile generale de funcţionare a sistemului sanitar, urmând să fie completată de legi speciale.
Principalele modificări se referă la faptul că pacienţii români vor fi nevoiţi să-şi aleagă un asigurător de sănătate cu care vor avea contract şi să opteze dacă doresc să-şi facă şi o asigurare voluntară, care să acopere eventualele costuri suplimentare care vor apărea în sistem. Totodată, spitalele de stat se vor putea privatiza, dacă proprietarii, Ministerul Sănătăţii sau consiliile locale, vor dori acest lucru.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituţia care finanţează sistemul, va continua să existe, însă va împărţi banii strânşi din contribuţiile pentru sănătate noilor asigurători de sănătate. Pentru fiecare pacient, asigurătorul va primi o sumă de bani din care va deconta serviciile incluse într-un pachet de bază. Lista serviciilor din pachetul de bază nu a fost încă finalizată.
În ecuaţie mai apare însă şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), care va autoriza noii asigurători. Iniţiatorii legii spun că legea va sparge monopulul statului, deoarece asigurătorii de sănătate vor concura pentru pacienţi şi medici şi vor aduce fonduri noi în sistem.
Se va întâmpla aşa?
"Acest sistem a dat rezultate în ţările dezvoltate, este sistemul corect. Poate că ar trebui însă introdus gradual. De exemplu, să se înceapă cu coplata şi definirea pachetului de bază, apoi să se introducă gradual asigurările obligatorii prin intermediul asigurătorilor privaţi. Piaţa va dicta şi necesitatea de asigurări voluntare care vor rezulta după definirea pachetului de bază şi verificarea în practică a noului sistem şi care reprezintă cheia de boltă a sistemului", a spus Mihai Marcu, preşedintele MedLife, cel mai mare operator de servicii medicale private, cu un rulaj de aproape 50 mil. euro.
Ministerul Sănătăţii doreşte de mai mulţi ani să introducă coplata, o sumă de bani care se va plăti atunci când pacientul merge la medicul de familie sau la spital. În prezent nu se cunoaşte care va fi valoarea acestei taxe.
Şeful MedLife mai spune că sunt foarte multe aspecte în lege care sunt neclare şi este de părere că va fi nevoie de mulţi kilometri de hârtie până să devină clară, el amintind că "efortul" de reglementare în cazul Pilonului II de la pensii a durat trei ani. Contribuţiile la Pilonul II au început să se strângă din mai 2008.
Totodată, Parmena Răduţ, medical services manager al Eureko Asigurări, spune că punctele pozitive ale reformei sunt administrarea privată a banilor, posibilitatea asigurătorilor de a face contracte cu unităţile medicale ce pot oferi servicii de calitate şi deductibilitatea atât pentru angajat, cât şi pentru angajator a sumei anuale de 300 de euro pentru asigurările de sănătate facultative.
"Punctele negative sunt colectarea banilor tot de ANAF şi lipsa de transparenţă a mişcării acestora, precum şi menţinerea separării administrative şi financiare a UPU (Unităţii de Primiri Urgenţe - n. red.) şi a CPU (Compartimentului de Primiri Urgenţe - n. red) de structura spitalului, din care fac parte fizic şi opera ţional ", a spus Parmena Răduţ.
Ea mai spune că din acest proiect de lege nu se poate deduce când va începe să funcţioneze sistemul în noua formulă.
Doar 10% din nevoile medicale sunt acoperite
Şi în opinia lui Theodor Alexandrescu, directorul general al Alico România, reforma era necesară, deoarece comparativ cu intenţia de a acoperi 100% din nevoile medicale, în prezent doar 10-20% din acestea sunt rezolvate. "Un element important în schimbarea radicală adusă de reforma sănătăţii este eficientizarea obţinută prin competiţia creată între casele de asigurări de sănătate, competiţie supervizată de autorităţile de reglementare abilitate", a spus Alexandrescu.
În sistemul de sănătate se cheltuiesc anual peste 5 mld. euro (cât reprezintă bugetul cumulat al CNAS şi Ministerului Sănătăţii), la care se adaugă jumătate de miliard de euro, piaţa serviciilor medicale private şi mai puţin de 10 mil. euro, piaţa asigurărilor private de sănătate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
