Ajutoarele de stat nerambursabile agreate pentru sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării de IMM-uri totalizează 73 mil. euro în 2014, urmând să fie ajutaţi ajutaţi 2.315 antreprenori, cu 13% mai puţini decât în 2013, susţine Mihaela Matei, coordonator proiect Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc realizat de EY România.
„Adunând programele oferite de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, din cadrul Ministerului Economiei, se ajunge la un ajutor de stat nerambursabil agregat pentru sprijinirea generării şi dezvoltării IMM-urilor de 73 mil. de euro pentru 2014 (conform datelor oficiale primite de la instituţie). Iar dacă din această sumă scădem programul Schema de minimis, care anul trecut nu s-a implementat, ajungem la un ajutor nerambursabil al statului român (şi al statului Elveţian prin Programul Elveţiano-Român pentru IMM-uri) de aproximativ 17,3 mil. de euro pentru anul 2014”, susţine Mihaela Matei într-o opinie.
Astfel, în 2014 se estimează că vor fi ajutaţi 2.315 antreprenori, cu 13% mai puţini decât în 2013. Programele cu numărul cel mai mare de beneficiari vor fi Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri - cu 493 de beneficiari, Schema de minimis - cu 555 firme beneficiare şi Programul Mihail Kogălniceanu - cu 400 de beneficiari.
Cea mai cunoscută schemă pentru întreprinzătorii aflaţi la început de drum este cea pentru tinerii întreprinzători, care, în 2014, va avea un buget redus cu aproximativ 700.000 euro, ridicându-se în total la aproximativ 4,7 mil. euro şi cu beneficiari estimaţi în scădere de la 576 în 2013 la 493 în 2014, adică minus 14%. „Sumele sunt mici, pe măsura constrângerilor bugetare şi a condiţiilor economice din ultimii ani”.
Mihaela Matei a adus în discuţie apariţia conceptul de crowdfunding, cu rate de creştere anuale foarte mari (conform unor analişti, dublându-se de la an la an).
„Din păcate, nici soluţia crowdfunding-ului nu este foarte accesibilă antreprenorilor români, cu excepţia situaţiei în care gândesc un produs/serviciu cu piaţă mondială pentru a fi interesant pentru crowdfunderii de pe site-uri internaţionale. Aşa cum statul român nu dispune de un buget impresionant pentru susţinerea antreprenorilor, nici românul de rând nu are bani să dea din buzunar pentru proiecte care pur şi simplu i se par interesante”.
O altă soluţie ar fi angel investors. Aceştia sunt foşti antreprenori sau antreprenori activi care sunt dispuşi să investească în companii la început de drum. „Când te zbaţi să păstrezi vânzările la nivelul de anul trecut sau să obţii o creştere oarecare, nu mai ai timp să te gândeşti şi la afacerile altora, chiar dacă aceasta ar însemna un potenţial de profit şi pentru tine. Cu atât mai lăudabili sunt antreprenorii care îşi împart timpul şi banii pentru investiţii în companii în zona pre-seed şi seed.”
Mai sunt, bineînţeles, şi fondurile europene care „par o nebuloasă pentru nişte companii aflate la început, fără resurse de timp şi bani pentru a explora aceste opţiuni”.
În aceste condiţii afacerile la început de drum rămân cu două opţiuni, în opinia reprezentantei EY România.
Prima: gândesc global şi creează servicii/produse pentru piaţa globală, ceea ce cu multă muncă şi mult networking ar putea conduce la finanţări de la investitori străini de venture capital sau angel investors. De ce nu, chiar din Silicon Valley… „La atingerea unui asemenea scop ar putea ajuta parcul tehnologic Liberty de la Cluj al omului de afaceri Ion Sturza sau TechHub de la Bucureşti, comunitate şi spaţiu de co-working al antreprenorilor din tehnologie”.
A doua opţiune pentru antreprenorii care vor să muncească pe cont propriu şi să construiască o companie de la zero, dar fără să vizeze pieţele globale, e reprezentată de sursele cunoscute de când lumea: economiile personale, banii de la părinţi şi banii de la prieteni. Deşi se spune că băncile nu finanţează start-up-uri decât mult după depăşirea celor mai dificile etape, mai ales aşa numita Vale a Morţii, ajungând în zona de istoric dovedit, de multe ori, băncile ajută antreprenorii începători, suţine Mihela Matei
„Ar fi interesant de aflat câte companii din România au început din overdraft-uri, banii de pe cardul de credit al antreprenoriului sau împrumuturi bancare cu titlu personal”.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
