"România riscă să rateze numai în acest an investiţii de peste 50 milioane euro în facilităţi de producţie locale. Din cauza taxei clawback, investitorii care intenţionau să construiască fabrici în România au blocat investiţiile. Ştiu patru producători importanţi care voiau să construiască fabrici în România. Pe de o parte ajutoarele de stat te încurajează să faci investiţii, dar pe de altă parte te descurajează taxele", a arătat Damian, care ocupă şi poziţia de director general al producătorului de medicamente Terapia-Ranbaxy.
El nu a dorit să dezvălui numele celor patru producători internaţionali.
Damian a menţionat că inclusiv compania pe care o conduce a blocat investiţiile în noi facilităţi de producţie în România, dar cele în derulare, precum centrul de cercetare-dezvoltare pentru producţia de noi medicamente generice de la Cluj, vor continua.
"În loc să construim o fabrică nouă, plătim anual 50 milioane lei taxă clawback. Aveam planuri să investim în facilităţi noi de producţie, dar le-am oprit", a arătat Damian, fără a dezvălui valoarea investiţiilor planificate.
Potrivit lui Damian, profiturile înregistrate de producătorii farmaceutici provin din exporturi şi medicamente eliberate fără prescripţie medicală, dar cei care nu exportă sunt pe pierderi şi ar putea chiar să intre în insolvenţă.
"Această taxă clawback, de care vorbim de atâta vreme, a compromis ireversibil industria farmaceutică. Medicamentele accesibile dispar de pe piaţă, iar creşterea taxei clawback la peste 20% în ultimele trei trimestre va accentua acest proces dramatic atât pentru pacienţi, cât şi pentru producătorii locali", a mai spus şeful APMGR.
Potrivit asociaţiei, care citează datele Cegedim, în perioada 2011-2014 au dispărut de pe piaţă 1.332 de medicamente, din care peste jumătate costau mai puţin de 50 lei, iar 45% erau fabricate în România. Cea mai mare parte dintre acestea sunt din zonele: cardiovasculare, antireumatice şi pentru sistemul nervos central, şi unele chiar cu preţ de referinţă.
Prin dispariţia acestora şi utilizarea variantelor mai scumpe sistemul public, dar mai ales pacienţii, trebuie să plătească mai mult pentru acelaşi tratament. De altfel, Damian spune că singurul argument pentru creşterea taxei clawback este creşterea consumului de medicamente compensate scumpe.
În prezent, taxa clawback reprezintă 38% din preţul unui medicament şi se aplică indiferent de preţul produsului.
"În absenţa unei formule de calcul diferenţiat al taxei clawback, povara fiscală rezultată se va transfera în mod injust asupra producătorilor de medicamente generice. Taxa clawback afectează în special producătorii de medicamente generice. Conform calculelor APMGR, din 2011 s-a înregistrat o reducere a consumului de medicamente generice în favoarea variantelor mai scumpe, de la 36% la 28%, ceea ce înseamnă că atât statul cât şi pacienţii plătesc mai mult, pentru compensarea, respectiv coplata unor medicamente de două ori mai scumpe", explică APMGR.
Producătorii de medicamente generice solicită guvernului să corecteze mecanismul de aplicare al taxei clawback prin introducerea unui calcul diferenţiat pentru medicamentele generice, în acord cu recomandările organismelor financiare internaţionale. APMGR reaminteşte că soluţia unui clawback diferenţiat, bazată pe introducerea unei proporţii de maximum 65% în calculul procentului 'p' din formulă, a fost deja agreată de Ministerul Sănătăţii, CNAS şi acceptată de Ministerul de Finanţe şi de către organismele financiare internaţionale ca fiind neutră din punct de vedere bugetar, însă aplicarea ei întârzie.
"Nu există în acest moment voinţă politică pentru adoptarea unei hotărâri de modificare a taxei clawback", a arătat Damian.
APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Actavis, AC Helcor, B. Braun Pharmaceuticals, Biofarm, Dr. Reddy's, Desitin Pharma, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Teva, Zentiva.
