Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO-ul CITR, liderul pieţei de insolvenţă din România, a spus, la ZF Live, că noile prevederi din legea insolvenţei aduc toate beneficiile care erau înainte, dar planul de restructurare se negociază în privat cu creditorii. Procedura este mai rapidă şi, până să se ajungă în instanţă, compania aflată în dificultate agreează un plan cu creditorii.
„Procedurile nou-introduse, îndeosebi acordul de restructurare, presupun toate beneficiile pe care le oferea reorganizarea în insolvenţă, dar printr-un plan pe care îl negociezi în privat cu creditorii. Poţi implementa toate măsurile de restructurare şi, odată ce planul este asumat şi agreat cu creditorii, abia în acea fază se ratifică în instanţă. Până la acel moment, este o negociere liberă“, a spus el la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business Services.
Ce poate aduce o companie în dificultate? Dificultatea unei companii poate veni dintr-o situaţie de moment. Compania poate fi funcţională, dar are o problemă de moment, răspunde Cîrlănaru.
„Varianta a doua, mai complexă, este atunci când, prin acumularea de datorii sau lipsa de viabilitate a modelului de afaceri constatăm că ecuaţia pe care acea companie funcţiona nu mai funcţionează.“
Prin noua lege, care introduce acordul de restructurare, companiile pot răspunde mai repede problemelor care apar, a mai adăugat el. Cu toate acestea, este şi o problemă de mentalitate, mai spune Cîrlănaru.
„Procedurile de insolvenţă interveneau foarte târziu şi atunci dacă tu tratezi boala în stadiu avansat, chiar dacă tratamentul este bun, tot va avea o rată de succes de 5%. Celălalt unghi prin care trebuie să atacăm problema este cel de mentalitate. Degeaba avem tratament bune, dacă nu mergem la medic. Degeaba spunem că vrem să schimbăm ceva, dacă în esenţă ne întoarcem la ideea că afacerea este one-man show.“
Ce a mai spus Paul-Dieter Cîrlănaru la ZF Live:
► Nu vedem neapărat o corelaţie directă sau imediată între provocările pe care le-am resimţit în ultimii ani în economie şi un număr mai mare de proceduri de restructurare. Există în general un decalaj de timp între momentul în care încep să apară probleme şi momentul în care începem să căutăm soluţii şi este, din păcate, destul de mare de obicei.
► Nu putem spune că avem o reţetă sau indicatori pe care să-i urmărim. Este important să ne uităm cât mai repede, să nu căutăm simptomele grave, ci minore. Unde vedem că există o presiune, de exemplu zona de disponibilitate financiară, poate chiar zona de creanţe. În esenţă, când ne uităm la propria companie, e important să eliminăm dorinţa de a ne convinge că e bine şi să ne întrebăm în mod real dacă ce se întâmplă azi are o logică şi funcţionează şi dacă această logică va funcţiona şi mâine.
► Este mult mai greu să reconstruieşti unde ai lăsat să moară sau ai distrus, decât să dai posibilitatea companiilor să supravieţuiască, un eveniment pe care nu îl mai poţi prevedea aşa uşor.
► Capacitatea de a pivota trebuie să fie mult mai mare şi aceste mecanisme asta încearcă să introducă, mecanisme mult mai rapide, mai simple, care să te ducă într-o altă direcţie.
► Fie că vorbim de insolvenţă, restructurare, premisa de la care se pleacă este că ele oferă într-un cadru mai mult sau mai puţin reglementat ş organizat o protecţie. Acolo unde vedem că o companie are de suferit, îi dăm posibilitatea să se protejeze pe termen scurt de creditori, datorii dobânzi.
