Activitatile de trading vor aduce anul acesta aproximativ 3,7 miliarde de dolari (3 miliarde de euro) din afacerile estimate la 7,5 miliarde de dolari (6 miliarde de euro) ale grupului petrolier Rompetrol, condus de omul de afaceri Dinu Patriciu.
"In 2006, valoarea acestui business unit s-a ridicat la aproximativ un miliard de dolari (0,8 miliarde de euro). Cresterea vine din volumele pe care le inregistram. De exemplu, anul acesta vindem 5 milioane de tone, din care pentru rafinaria Petromidia 3,7 milioane de tone. De aici vine cresterea tradingului", spune Dan Ionescu, vicepresedintele pe segmentul de trading din cadrul grupului Rompetrol.
Tradingul este realizat de aproximativ 200 de oameni, localizati in toate cele 13 tari in care Rompetrol este prezent. Sediul central al operatiunilor este in Elevetia, unde este reprezentat prin intermediul companiei Vector Energy.
In Romania, business unit-ul s-a infiintat in februarie 2006, cand intreaga structura a Rompetrol a fost regandita in urma achizitiei operatorului francez Dyneff.
Prin activitatea de trading se indentifica mecanismele necesare pentru securizarea drumului dintre cerere si oferta, dar si instrumentele pentru minimizarea riscului intre cerere si oferta.
"Daca eu trebuie sa cumpar titei pentru alimentarea rafinariei cu 300.000 de tone pe luna, trebuie sa intru intr-un sistem de trading de cel putin 600.000 de tone. 300.000 mi-i securizez pentru sistemul propriu, restul la altii. Cum indeplinesc acest lucru? Echilibru intre incarcari si descarcari", spune Ionescu.
"Tradingul iti vede nevoia si isi planifica s-o satisfaca in functie de oferta. Mai departe isi calculeaza riscul volatilitatii pietei respective. Riscul scaderii este acoperit prin hedging care se cupleaza la nivel de trading prin mecanisme financiar-bancare pe Bursa. Evolutia cotatiilor forward (la termen) este unul din aceste mecanisme", explica reprezentantul Rompetrol.
Potrivit acestuia, o rafinarie nu poate sa-si asume riscul volatilitatii cotatiilor petroliere. Rolul traningului este diminuarea riscului pe care "trocul" cu produse petroliere il prezinta prin mecanisme financiar-bancare.
In ceea ce priveste stabilirea pretului la pompa al produselor petroliere si a diferentelor de urmarire fata de evolutia cotatiilor internationale la titei, exista o serie de factori care justifica acest lucru.
In primul rand pretul la pompa determina o modificare a pretului de retail intr-un interval de 45 de zile. Diferentele fata de preturile de retail practicate in alte tari sunt date de o serie de factori cum ar fi pretul de productie, nivelul de accize, precum sI alte taxe cum ar fi centul pe litru.
"In Romania, acciza se stabileste trimestrial pentru o cotatie stabilita de BNR in ultima zi dinaintea trimestrului la care facem referire. Trebuie observat modul in care creste rata de schimb leu-euro cand se apropie data de calcul al accizei. Chiar daca pretul la titei scade in perioada respectiva, nivelul accizelor percepute poate sa creasca. Anul acesta, rata de schimb leu/euro pentru calculul accizei este cea din 30 septembrie 2006, adica 3,5334 lei/euro in conditiile in care azi euro este de 3,4 lei/euro (n.red. - 29.01.2007). Practic, a te uita numai la pretul la titei este nesemnificativ pentru ca in acest proces intervin foarte multi factori", spune Ionescu.
Evolutia preturilor la energie, la gaze, la transporturi sunt alte costuri care influenteaza pretul de piata al produselor petroliere.
In cazul Rompetrol, exista o serie de costuri care nu pot fi reflectate in pretul de retail. Lipsa activitatilor de productie sau costurile financiare determinate de indatorarea in functie de riscul de tara, care influenteaza direct dobanda la care este contractat un credit, sunt cheltuieli care nu pot fi preluate direct in costul de retail.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
