Astfel, piaţa materialelor de construcţii, care a scăzut anultrecut cu circa 15%, la 4,4 miliarde de euro, riscă să nu-şi maigăsească resurse de creştere în vara aceasta de la românii care seîntorc acasă pentru a demara construcţia unor noi case sau pentruextinderea celor existente.
În străinătate lucrează circa 3 milioane de români, potrivitunui studiu realizat de Fundaţia Soros în parteneriat cuInternational Agency for Source Country Information, un ONG fondatîn Austria.
"Din păcate, s-au întors foarte puţini şi nici în luna august nuva creşte numărul lor, din discuţiile pe care le-am avut cu rudelelor. Dacă anul trecut aproximativ 80-85% din localnicii care lucrauîn străinătate îşi petreceau concediile acasă, acum nici 10% nu maivin. Toţi povestesc că de anul trecut lucrurile au mers foarteprost şi nu-şi mai permit nici măcar să vină acasă, dar să maiinvestească în case", a afirmat Ionel Gheorghe Dragu, primarulcomunei Măldăreşti din judeţul Vâlcea. În prima jumătate a anuluiPrimăria din Măldăreşti a eliberat 15 autorizaţii de construcţii,dintre care 4 sunt pentru persoanele care lucrează înstrăinătate.
"Una este pentru construcţii noi, iar trei pentru extinderi, darreprezintă mai puţin de jumătate faţă de câte erau anii trecuţi", amai spus Dragu.
Aceeaşi situaţie şi în Moldova, unde românii care au plecat înţări precum Italia sau Spania aleg să nu se mai întoarcă acasă înperioada vacanţelor şi cu atât mai puţin să-şi renoveze casele sausă construiască locuinţe noi.
"Deocamdată sunt prea puţini cei care s-au întors în concediuacasă, sperăm ca pe la începutul lunii august să mai creascănumărul lor. În ceea ce priveşte autorizaţiile de construcţii, ameliberat doar câteva de la începutul anului, nu mai e situaţia deacum 2-3 ani, când localnicii se întorceau în vacanţă cu bani şiconstruiau din greu. Mulţi preferă să cumpere case dejaconstruite", a declarat Vasile Corneliu Ungureanu, primarul comuneiLeorda din judeţul Botoşani.
Astfel, de la începutul anului Leorda a eliberat treiautorizaţii de construcţie pentru persoane fizice, iar alte treisunt în curs de autorizare.
Producătorii aşteaptă semne pozitive înaugust
Pe de altă parte, şi producătorii de materiale de construcţiisusţin că până şi cei care se întorc în concedii acasă nu se maigândesc să îşi direcţioneze economiile în domeniul construcţiilor."În cazul în care românii din străinătate se întorc acasă cuanumite sume de bani, acestea sunt investite în alte domenii decâtîn construcţii, cum se întâmpla în anii precedenţi", spune AdrianState, director general al Den Braven România, singurul producătorde spume poliuretanice, hotmelt şi sisteme de spumă poliuretanicăpentru termo-fono-hidroizolaţii de pe piaţa locală, cu afaceri de39,5 milioane de euro anul trecut. "Nu putem vorbi despre ocreştere (a vânzărilor - n.red.) în mediul rural, din moment ce ascăzut nivelul vânzărilor din oraşe, unde există un potenţial şinişte resurse care permit un grad mai mare de dezvoltare ainvestiţiilor", mai spune State.
La rândul său, Daniel Guzu, care controlează producătorul demateriale de construcţii Duraziv, cu afaceri de 13,5 mil. euro în2010, spune că anul acesta există incertitudini cu privire laromânii din străinătate.
"După modelul anilor trecuţi, în luna august ar trebui să seresimtă cel mai mult creşterea vânzărilor datorită reveniriiromânilor din străinătate. Astfel, o creştere de 30% a vânzărilorar fi perfect plauzibilă, însă problema este dacă românii se vormai întoarce în masă, aşa cum au făcut-o anii anteriori. În iulievânzările Duraziv au început să crească, dar nu foarte mult", adeclarat Daniel Guzu.
Pe de altă parte, reprezentanţii producătorului de materiale deconstrucţii Sika, filiala locală a grupului elveţian Sika, cuafaceri de 15,4 mil. euro în 2010, spun că a resimţit o creştere lanivelul lunii iunie faţă de aceeaşi perioadă a lui 2010 de 18% pesegmentul de distribuţie şi că se aşteaptă ca revenirea românilorcare lucrează în străinătate să îşi pună totuşi o oarecare amprentăasupra pieţei materialelor de construcţii, după modelul anilortrecuţi. "De exemplu, luna august a anului trecut, consideratăslabă din punctul de vedere al comercializării materialelor deconstrucţii, a depăşit ca şi valoare a vânzărilor lunile iunie şiiulie", explică Petrişor Grindeanu, distribution business unitmanager în cadrul Sika.
Trimit mai puţini bani acasă
Faptul că românii din străinătate nu mai investesc la fel demulţi bani în ţară precum în anii precedenţi este demonstrat şi descăderea remiterilor cu 10% în primul trimestru al acestui an faţăde aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 758 de milioane deeuro, potrivit Băncii Naţionale Române.
Românii trimit mai puţini bani acasă (2.157 euro pe an) decâtemigranţii din Republica Moldova, spre exemplu, care trimitrudelor, în medie, câte 3.678 de euro pe an, potrivit unui studiurealizat de Fundaţia Soros în parteneriat cu International Agencyfor Source Country Information, un ONG fondat în Austria.
Circa trei milioane de români muncesc peste hotare, însă unnumăr oficial al acestora va fi disponibil abia în luna martie aanului viitor, când Instititul Naţional de Statistică va publicaprimele rezultate preliminare ale recensământului.
Economii de 100 mld. euro
Cei 3 milioane de români plecaţi în ultimii zece ani la muncă înEuropa de Vest au adunat economii de 100 de miliarde de euro pecare le ţin în băncile străine şi sub formă de cash, estimeazăexperţi ai Fundaţiei Soros, adică de patru ori mai mult decât auromânii de acasă în băncile româneşti. Acesta este primul studiucare măsoară sumele strânse de români în străinătate şi nu numairemiterile anuale, evaluate conform indicatorilor BNR la aproape3,8 miliarde de euro pentru 2010.
Luna august aducea în ultimii ani o creştere de două cifre aafacerilor din construcţii, avans determinat de întoarcerearomânilor în ţară şi de faptul că mulţi dintre cei întorşi îşirenovau casele sau mai construiau câte o anexă la vechilegospodării.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
