României îi lipseşte stabilitatea fiscală, juridică şi politică pentru a deveni un paradis fiscal pentru străini, a spus Cătălin Nichifor, managing partner la firma de consultanţă Nichifor Consulting, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
El a mai spus că pentru investitori este important să ştie că nu se schimbă Codul fiscal de trei ori pe lună şi că nu se modifică taxele şi impozitele de la un an la altul.
În opinia lui, paradisurile fiscale sunt opace, transparenţa lor fiind extrem de limitată, iar obligaţiile fiscale sunt foarte mici, nu se ştie cine este beneficiarul final sau ce fonduri au trecut pe acolo. „Eşti într-un club privilegiat, te duci direct la sursa banilor.“ Ţări precum Elveţia şi Liechtenstein sunt printre cele mai mari teritorii de off-shore din Europa.
„La paradisuri fiscale sau off-shore-uri nu apelează marea masă a populaţiei, ci de la un anumit nivel în sus, depinde de volumul cifrei de afaceri sau profit“, a completat el. Structura unui off-shore este definită de interesul acelei ţări pentru o anumită industrie, astfel că atunci când marii producători din domeniul IT-ului vin în alte ţări, ei îşi trec afacerile prin Irlanda.
„Nu putem să punem o barieră pentru că 75%-80% din circuitele financiare globale trec prin off-shore, iar dacă România nu ar mai lucra cu astfel de companii înregistrate acolo ar ieşi din piaţă.“ Teritoriile off-shore atrag venituri pentru populaţia lor.
„Şi Italia are o astfel de regiune, Campione, care este deschisă tuturor aducătorilor de venituri din afara Italiei, mai puţin italienilor.“
În paradisul fiscal nu apare obligativitatea unei contabilităţi, contribuabilii plătesc o sumă anual şi declară pe propria răspundere ce au făcut acolo. Insulele îşi doresc ca populaţia lor să fie bine plătită, aduc societăţi de servicii financiare şi îi scutesc de plata taxelor acolo. „Panama a fost unul dintre primele off-shore-uri, în anii 1920-1925 a atras banii americanilor, iar o statistică din anii ’80 arată că s-au înfiinţat 80.000 de firme prin acesta. Americanii au şi o legislaţie foarte permisivă în ceea ce priveşte shippingul, iar teritoriul beneficiază de expunere mare, inflow de venituri care le permit să trăiască bine“, a punctat Nichifor. El e de părere că oamenii îşi duc veniturile acolo pentru a se proteja de oameni, nu de autorităţi. „Nu prea îşi mai ascunde nimeni identitatea în zilele astea. Mergi către o jurisdicţie, legislaţie care îţi protejează mai bine activele. Când activele sunt în entitate le protejezi împotriva legislaţiei.“
Când banii sunt duşi în off-shore-uri ai mai multe drepturi, când oamenii se duc în altă ţară sunt protejaţi de tratatele dintre ţările respective şi au condiţii avantajoase. Nichifor spune că sunt şi persoane fizice cu mulţi bani, care şi-au dus averea acolo de frica unui divorţ sau obligativitatea unui testament.
Acesta a adăugat faptul că antreprenorii apelează la off-shore-uri din Cipru, cei din real-estate în Olanda sau Luxemburg, iar producătorii şi distribuitorii de produse IT în Irlanda. „Nu tot ce se face în România este profesionist, oamenii fac multe lucruri după ureche şi a fost mai simplu şi mai ieftin să ajungă în Cipru.“
În ceea ce priveşte scopul unui investitor, acesta poate veni prin intermediul unui off-shore pentru a-şi optimiza fiscal afacerea, dar şi cu scopul ilicit de a-şi ajusta profiturile şi de a le ascunde.
Şefa DNA, despre „Panama Papers“:
Putem confisca sume de bani care nu se află pe teritoriul României
„Putem confisca în general bani obţinuţi sau orice venituri obţinute în mod ilegal atunci când dovedim că s-a comis o infracţiune şi putem confisca sume de bani care nu se află pe teritoriul României“, susţine procurorul-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi cu referire la cazul „Panama Papers“.
Într-un interviu la PRO TV, procurorul şef al DNA a spus ieri că se pot indisponibiliza şi conturi: „Şi conturi cu sume de bani. Toate aceste activităţi se fac prin intermediul comisiilor rogatorii“, a afirmat Kovesi. Ea a dat ca argument un caz instrumentat de DNA în care s-a indisponibilizat un imobil care nu era pe teritoriul statului român, ci undeva pe teritoriul unui stat membru al UE.
„Suntem atenţi la tot ce apare în spaţiul public (despre Panama Papers-n.red.). Sunt situaţii în care folosim informaţii din spaţiul public pentru a deschide anumite investigaţii, folosim informaţii din spaţiul public care pot fi verificate ulterior prin diverse mijloace probatorii pe care noi le putem administra“, a declarat Kovesi, precizând că „atunci când apar informaţii în spaţiul public despre persoane pe care DNA le investighează, urmăresc şi acele informaţii. Mediafax
