♦ Peste 80% din producţia de energie din România are loc în partea de sud a ţării, în timp ce în nord sau în centru nu există capacităţi de producţie ♦ România, o ţară care consumă în jur de 60 TWh într-un an, are nevoie de un mix atunci când vine vorba de producţia de energie, astfel că echilibrarea producţiei la nivel naţional este un proiect major.
În piaţa de energie, în acest moment, este o efervescenţă tot mai mare pe partea de proiecte dezvoltate în domeniul energiei regenerabile, afirmă Corina Popescu, fondatoare a companiei de consultanţă în domeniul energetic Swift Energy şi fost director general al Electrica.
Ea este de părere că România poate să dezvolte 20.000 de MW în regenerabile, această capacitate - aflată la jumătate faţă de totalul proiectelor care sunt acum în derulare - având toate şansele să primească finanţare.
„Acum este o efervescenţă pe partea de proiecte dezvoltate în domeniul energiei regenerabile. Cred că proiectele construite sănătos, cu avize sănătoate, se vor întâmpla şi în România. Cu siguranţă, nu vor fi finanţaţi 40.000 MW, cât avem în derulare, însă cel puţin jumătate dintre proiecte vor primi finanţare pe partea de regenerabile. România ar putea să dezvolte 20.000 MW în regenerabile dacă se găsesc şi soluţii pentru flexibilizare“, a spus Corina Popescu, fondatoarea companiei Swift Energy, la emisiunea online de business ZF Live.
Aceasta mai spune că au fost proiecte pentru care a început dezvoltarea în primul val al energiei regenerabile, dar care nu au mai fost finalizate şi au intrat în stand-by.
Acum, multe dintre ele au fost repuse pe masă şi au fost achiziţionate de către mari jucători în domeniul regenerabilelor, iar unele dintre ele, chiar de către fonduri de investiţii.
În cest moment, menţionează ea, sunt proiecte pe masă cu avize tehnice de racordare emise, pentru care ceasul a început să ticăie. Însă, întrebarea este cum devin aceste proiecte bancabile.
Printre instrumentele care contribuie la transformarea acestora în proiecte bancabile, explică fondatoarea Swift Energy, se numără contractele de tip PPA (contractele bilaterale directe) şi contractele pentru diferenţă (CFD).
Acestea din urmă reprezintă o schemă de ajutor de stat, prin intermediul căreia, în funcţie de preţul la care se negociază, se vine cu o subvenţionare a preţului energiei pe termen lung, a detaliat Corina Popescu.
„Sunt proiecte cu risc foarte mare, mai ales că este modificat cadrul legislativ şi odată ce obţii permisul de racordare, ai un an de zile în care trebuie primeşti autorizaţia de construcţie şi să începi să construieşti proiectul. Multe dintre aceste proiecte, dacă nu va exista puterea financiară, vor muri.“
Pe de altă parte, ceea ce se întâmplă acum în piaţa de energie electrică este o criză, spune fondatoarea Swift Energy, iar în criză nu se pot lua decizii majore.
Totuşi, piaţa de energie din România a făcut şi face faţă destul de bine acestei perioade de criză, chiar dacă nu s-au concretizat, în ultima vreme, proiecte noi. Ele, afirmă aceasta, cel mai probabil se vor vedea începând de anul acesta.
Totodată, crede Corina Popescu, consumul o să apară în momentul în care o să scadă şi preţul la energie.
„Sunt convinsă că preţul la energie va scădea. Sunt proiecte sănătoase, construite pe nişte predicţii de preţ fezabile – am văzut proiecte care obţin nişte IRR-uri mai mari de 10%, calculate cu un preţ al energiei undeva la 70 de euro per MWh“, a adăugat aceasta.
În prezent, preţul energiei este în jur de 90-100 de euro per MWh, însă a ajuns în această criză şi la 200 de euro per MWh, precizează fondatoare companiei de consultanţă Swift Energy.
Preţul la energie a început să crească la jumătatea anului 2021, an despre care ea spune că a fost unul de acalmie eoliană, întrucât nu a bătut vântul în Marea Nordului.
Aceasta susţine că marea provocare a sistemelor energetice în perioada următoare este aceea de a identifica soluţii tehnice moderne, care ar putea să flexibilizeze sistemul. Mai mult, ea este de părere că proiectele mici, construite distribuit, ar fi mai eficiente şi ar putea evita congestiile în sistem.
„Peste 80% din producţia de energie din România se întâmplă în partea de sud a ţării. Nu avem capacităţi de producţie în nord sau în centru şi nu avem închis inelul Transelectricii pentru a putea mişca uşor energia pe tot teritoriul ţării. Acestea sunt nişte proiecte majore – să echilibrăm producţia şi să o ducem spre nord“, a mai adăugat aceasta.
Aşadar, concluzionează ea, România, o ţară care consumă în jur de 60 TWh într-un an de zile, are nevoie de un mix atunci când vine vorba de producţia de energie. În plus, aceasta consideră că este important ca proiectele care se dezvoltă în România să nu fie gândite doar la nivel naţional, ci la nivel regional.
Corina Popescu afirmă că sunt multe proiecte de regenerabile care se dezvoltă acum în nordul ţării – atât în Suceava, Iaşi sau Vaslui, cât şi la Satu Mare sau Sebeş.
Totuşi, ceea ce nu este dezvoltat acum şi este o vulnerabilitate, precizează fondatoarea Swift Energy, sunt soluţiile inovatoare de stocare, care să poată să aducă securitate în sistemul energetic.
„Toate aceste lucruri necesită bani. Toate proiectele noi costă. Încercăm să venim în sprijinul celor cu care discutăm cu fondurile europene, adică cu nişte bani gratuiţi, care scad din povara existentă în factură.“
