Cum să locuieşti mai bine. Zonele metropolitane se consolidează: în comuna Giroc din judeţul Timiş, doar 55 de locuinţe au făcut diferenţa faţă de totalul livrărilor din Timişoara în 2021

♦ Năvodariul rămâne lider ca localitate limitrofă unui mare oraş în ceea ce priveşte numărul de locuinţe noi cu care s-a „îmbogăţit“ anul trecut – mai exact, 1.833, cu 657 mai multe comparativ cu anul precedent ♦ „Eu locuiesc în Miroslava, lângă Iaşi, aşa că în fiecare zi vin cu maşina în oraş. M-am mutat acolo pentru că m-am gândit că va fi un aer mai curat şi mai puţină aglomeraţie, dar la fel au gândit şi alţii, aşa că acum s-a aglomerat toată comuna, iar dimineaţa stăm cu toţii în trafic“, spune Adelina, o ieşeancă pentru care mutatul în afara oraşului nu s-a dovedit a fi chiar ceea ce spera ♦ Dezvoltarea rezidenţială a comunelor atrage după sine şi o serie de businessuri pe care antreprenorii le deschid, intuind cererea în creştere.

Giroc, Floreşti, Năvodari, Şelimbăr, Miroslava. Sunt nume de localităţi şi comune care, deşi nu sunt reşedinţe de judeţ sau puternice centre economice, au devenit cunoscute la nivelul întregii ţări prin numărul mare de locuinţe nou-livrate pe care l-a atras în ultimii ani. De la populaţii care numărau în jur de 10.000 de locuitori, aceste mici oraşe şi comune au ajuns să devină „acasă“ în ultimii ani pentru alte câteva mii de oameni care au vrut să scape de agitaţia din oraşe.

Năvodariul rămâne lider ca localitate limitrofă unui mare oraş în ceea ce priveşte numărul de locuinţe noi cu care s-a „îmbogăţit“ anul trecut – mai exact 1.833, cu 657 mai multe comparativ cu anul precedent. Interesant este că pentru Constanţa, cel mai mare oraş din judeţul în care se află localitatea Năvodari, Institutul Naţional de Statistică raportează doar 277 de livrări.

În Giroc, comună din judeţul Timiş, doar 55 de locuinţe au făcut diferenţa faţă de totalul livrărilor din Timişoara. Astfel, Girocul avea la sfârşitul anului trecut 1.732 de case noi. Cu un an în urmă, Giroc chiar reuşise să depăşească Timişoara cu câteva sute de locuinţe.

O altă comună cu peste 1.000 de livrări pe piaţa rezidenţială este Floreşti, de lângă Cluj-Napoca, unde s-au dat anul trecut în folosinţă 1.404 locuinţe, o scădere totuşi faţă de anul anterior, când se livraseră cu circa 200 mai multe.

Şelimbăr, de lângă Sibiu, şi Miroslava, de lângă Iaşi, sunt alte exemple care confirmă că în România se conturează şi se consolidează, de la un an la altul, zone metropolitane, după modelul altor ţări.

„Eu locuiesc în Miroslava, lângă Iaşi, aşa că în fiecare zi vin cu maşina în oraş.

M-am mutat acolo pentru că m-am gândit că va fi un aer mai curat şi mai puţină aglomeraţie, dar la fel au gândit şi alţii, aşa că acum s-a aglomerat toată comuna, iar dimineaţa stăm cu toţii în trafic“, spune Adelina, o ieşeancă pentru care mutatul în afara oraşului nu s-a dovedit a fi chiar ceea ce spera.

Apetitul românilor pentru locuinţe şi dorinţa de a fugi de aglomeraţia din marile oraşe fac ca zonele limitrofe reşedinţelor de judeţ puternic dezvoltate economic să fie tot mai înţesate de locuinţe. Astfel, treptat, localităţile-satelit ale capitalelor de judeţ se apropie vertiginos, ca număr de livrări de case şi apartamente, de oraşele mari. În astfel de localităţi şi comune, diferenţele faţă de reşedinţele de judeţ se estompează de la un an la altul.

Dacă în anul 2000 în Năvodari se livrau 20-30 de locuinţe noi anual, în perioada 2010-2014 numărul lor crescuse la 200, iar în ultimii patru ani se menţine la peste 1.000 de locuinţe noi anual. Acolo situaţia este însă puţin diferită, deoarece multe dintre aceste noi locuinţe funcţionează în regim turistic.

„Dacă în prezent, pentru fiecare locuinţă livrată în oraş sunt livrate două locuinţe în zona metropolitană, în următorii doi ani, pentru fiecare locuinţă din oraş se vor livra trei locuinţe în zona metropolitană“, spunea, în urmă cu câteva luni, Gabriel Blăniţă, associate director Valuation & Advisory Services în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Colliers România.

Dezvoltarea rezidenţială a comunelor atrage după sine şi o serie de businessuri pe care antreprenorii le deschid, intuind cererea în creştere. Ana Gyorgy, de pildă, o antreprenoare din Timiş, a deschis chiar în urmă cu câţiva ani, sub brandul Nuşi, o cofetărie a cărei ofertă a fost extinsă ulterior şi cu preparate culinare, transformând afacerea în bistrou.

În Miroslava, lângă Iaşi, grupul Iulius, cunoscut pentru reţeaua de malluri cu acelaşi nume, dar şi pentru alte proiecte imobiliare, a inaugurat recent un proiect de retail sub numele de Family Market, un concept care integrează un supermarket Auchan şi un mix de servicii cu băcănie, farmacie, librărie, spălătorie, mobile service, florărie, pet shop, coafor, produse pentru casă şi fashion. Adică exact nevoile unei comunităţi rezidenţiale în formare.

La Floreşti, lângă Cluj-Napoca, Attila David a deschis anul trecut un magazin Max Market, al doilea din portofoliul său, după ce prima unitate fusese deschisă în Cluj-Napoca. În magazinele sub acest brand, el vinde în principal produse de origine germană.

 

Modelul metropolitan al Capitalei

Bucureştiul este cel care dă tonul când vine vorba de mari oraşe în jurul cărora se formează zone metropolitane. Popeşti-Leordeni, Bragadiru, Tunari, Voluntari şi Otopeni sunt localităţile din preajma Capitalei care concentrează cele mai multe locuinţe nou-livrate în 2021, menţinându-se astfel la vârf. Datele disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică (INS) arată astfel că Popeşti-Leordeni şi Bragadiru aveau peste 1.000 de locuinţe noi fiecare la sfârşitul anului trecut, iar din urmă vine Tunari, o localitate din nordul Bucureştiului unde în 2021 au fost date în folosinţă 926 de locuinţe noi, de peste două ori mai multe faţă de anul precedent. Cu peste 500 de locuinţe noi fiecare, se mai remarcă localităţile Voluntari (763 de livrări în 2021, plus 340 faţă de anul precedent) şi Otopeni (680 de livrări în 2021, mai puţine cu 23).

Deşi infrastructura nu este în avantajul dezvoltării acestei zone metropolitane, amatori de locuinţe în afara Capitalei există în continuare. Cum pandemia a transformat în normalitate lucratul de acasă, iar unele companii au ales să păstreze acest obicei, pentru mulţi angajaţi drumul zilnic de acasă până la birou nu mai este o necesitate, astfel că mutatul ceva mai departe de agitaţia din Bucureşti, într-o localitate de unde totuşi să se poată ajunge destul de rapid în Capitală, este o alternativă tot mai frecvent aleasă. Situaţia se aplică şi în cazul altor mari oraşe din ţară.

Regiunea Bucureşti-Ilfov, care include toate comunele şi satele din jurul Capitalei, a continuat să crească din punctul de vedere al numărului de livrări de locuinţe în 2021, cu un total de 22.010, potrivit datelor din platforma Tempo. Dintre acestea, 13.344 de locuinţe au fost în Bucureşti, restul de 8.666 fiind în localităţile din judeţul Ilfov.