Pagina verde. Tot mai multe presiuni pe umerii IMM-urilor: din 2026, cele listate la Bursă trebuie să realizeze rapoarte ESG

♦ Companiile private care au, în medie, peste 500 de salariaţi trebuie deja de anul acesta să realizeze, odată cu situaţiile financiare anuale aferente, şi o raportare nefinanciară, care include informaţii precum cele privind aspectele de mediu, sociale şi de personal sau respectarea drepturilor omului ♦ Din 2025, obligaţia ajunge şi la companiile cu peste 250 de angajaţi, iar de la 1 ianuarie 2026, şi IMM-urile listate la Bursă intră sub incidenţa acestor prevederi.

Responsabilităţile IMM-uri-lor, care se plâng deja de cor­voa­da birocratică, de dificul­tatea accesului la finanţare, de schimbări legislative şi multe altele, se vor înmulţi în următorii ani, când raportările ESG – adică cele care ţin de mediu, cele sociale şi de guvernanţă – vor deveni obligatorii la nivelul Uniunii Europene. Schimbările vor avea loc treptat, în funcţie de mărimea companiilor, însă antreprenorii încep deja să se preocupe şi de această nouă sarcină.

Concret, la finalul lunii ianuarie 2024, prin Ordin al ministrului de Finanţe (OMF 85/2024), a fost transpusă în legislaţia naţională Directiva privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate (CSRD), o directivă a Parlamentului European care reglementează noile cerinţe de raportare privind sustenabilitatea.

Această directivă prevede introducerea treptată a obligativităţii de raportare pentru grupurile de companii sau companiile mari, precum şi pentru o serie de companii medii. Astfel, intră treptat sub incidenţa acestui ordin companiile care îndeplinesc cumulat cel puţin două dintre următoarele criterii: au active totale de aproximativ 3,95 de milioane de euro, au o cifră de afaceri netă de peste 7,89 de milioane de euro şi un număr mediu de 50 de angajaţi pe parcursul anului financiar.

„Vom face paşi în direcţia raportării, indiferent că ne vom lista sau nu, dar nu e o presiune. Se vorbeşte tot mai mult despre sustenabilitate şi iresponsabilitate socială, dar părerea mea e că multe companii mari iau măsuri minime, doar ca să bifeze nişte căsuţe. Desigur că sunt multe acţiuni utile şi au şi rezultate bune, dar nu cred că se compensează astfel daunele pe care le fac. Pe partea cealaltă, noi implementăm deja măsuri de ESG pentru că ne pasă cu adevărat de ce se întâmplă în jurul nostru şi credem cu tărie că viitorul aparţine brandurilor care pot demonstra asta“, spune Daniel Donici, managing partener la Artesana, producător de lactate.

Companiile private care au, în medie, peste 500 de salariaţi trebuie deja de anul acesta să realizeze, odată cu situaţiile financiare anuale aferente, şi o raportare nefinanciară, care include informaţii precum cele privind aspectele de mediu, sociale şi de personal sau respectarea drepturilor omului. Din 2025, obligaţia ajunge şi la companiile cu peste 250 de angajaţi, iar de la 1 ianuarie 2026, şi IMM-urile listate la Bursă intră sub incidenţa acestor prevederi, indiferent de rezultatele financiare.

Piaţa nu a ezitat să reacţioneze, astfel că, de pildă, pornind de la obligativitatea viitoare a companiilor de a raporta măsurile de conformare la standardele ESG, agenţia de comunicare Chapter 4 a înfiinţat, în ianuarie 2024, un departament specializat în comunicarea măsurilor ESG. În acelaşi context, în 2023, s-a constituit Consiliul Patronatelor ESG din România (CPESGR), asociaţie patronală şi comunitate de business al cărei scop este sprijinirea dezvoltării afacerilor pe baze sustenabile. CPESGR militează pentru implementarea voluntară a principiilor ESG, fiind o entitate condusă de Daniela Adriana Marişcu – fondatoarea companiei dezvoltatoare de aqua-parkuri Aquatica Experience, de Andrei Ioan Botiş – CEO al companiei de evaluări în imobiliare Appraisal & Valuation, şi de Cezar Iulian Armaşu – directorul Revistei Patronatului Român.

CPESGR a lansat astfel, la începutul acestui an, un proiect-pilot pentru a sprijini trei-cinci IMM-uri în implementarea voluntară a principiilor de sustenabilitate.

„În prezent, clienţii (cu precădere companii multinaţionale) au început să le solicite furnizorilor (IMM-uri, inclusiv dintre cele nelistate pe burse) rapoarte de sustenabilitate, dar, în lipsa clarificării standardelor de raportare, există riscul discriminării unora dintre aceste IMM-uri. Firmele care nu vor putea îndeplini criteriile de sustenabilitate ar putea pierde contracte“, spune CPESGR.

Companiile care se înscriu în marja de obligativitate privind noile reglementări vor fi nevoite să investească în modalităţi de măsurare a parametrilor ceruţi de confor­marea la standardele ESG, aşadar o poten­ţială provocare ar putea fi identificarea fondurilor necesare realizării acestor audituri, spun specialiştii.

„Apoi, vor avea nevoie să-şi optimizeze procesele interne şi externe astfel încât să-şi îmbunătăţească măsurătorile de la an la an, ceea ce presupune o investiţie supli­men­tară“, explică Raluca Rotaru, managing director la Chapter 4 România.

Deşi o cheltuială în plus, aceste in­vestiţii vor contribui la creşterea com­petitivităţii companiilor datorită confor­mării la norme, vor avea impact pozitiv în recrutarea şi retenţia de personal, precum şi asupra performanţelor afacerii pe termen mediu şi lung.

„Sunt două etape distincte de luat în calcul: prima este etapa de consultanţă şi auditare tehnică, bazată pe criterii de evaluare stabilite de reglementările legale europene şi locale în vigoare şi al cărei livrabil este un raport tehnic de conformitate (tip formular) care surprinde situaţia companiei într-un moment iniţial (urmat de reevaluări anuale). Această etapă este realizată de profesionişti cu certificări speciale în domeniul ESG“, spune Raluca Rotaru.

A doua etapă este realizarea raportului pentru consultare publică, care se adresează persoanelor nefamiliarizate cu limbajul tehnic, dar interesate de evoluţia companiei – aici intervine echipa internă de comunicare sau agenţia de relaţii publice, specializată în „traducerea“ limbajului tehnic într-unul accesibil, ca şi în adăugarea de grafică explicativă relevantă şi intuitivă.