50 de intrebari esentiale si posibile raspunsuri pentru mersul economiei si al politicii in 2009

Banca Carpatica si Banca Transilvania, care au fost in ultimii ani subiectul unor discutii aproape neintrerupte privind potentiale preluari, raman in continuare principalele tinte posibile de achizitie pe piata locala. In contextul financiar foarte dificil, aceste banci, care nu au in spate grupuri financiare puternice, vor avea greutati in atragerea de fonduri. Daca in anii trecuti pretul ridicat cerut de actionari a fost principalul obstacol in realizarea acestor tranzactii, acum pretentiile ar putea sa fie mult ajustate.

2009 ar putea sa aduca totodata si noi consolidari pe piata locala, in conditiile in care unele grupuri straine ar putea sa renunte la prezenta pe piata romaneasca, pe fondul dificultatii de a mai asigura finantari. Spre exemplu, nu mai putin de sapte grupuri elene au filiale locale. Totodata, bancile cu prezenta regionala, precum Erste, Raiffeisen sau majoritatea jucatorilor eleni, ar putea sa fie tinta unor preluari pe plan international.

 

Bancherii ar putea fi nevoiti sa se uite anul acesta la redimensionarea retelelor si la disponibilizari, dupa ce in ultimii patru ani s-au antrenat intr-o cursa frenetica pentru extinderea teritoriala. Banca Transilvania are deja in vedere inchiderea unor unitati care in mod structural lucreaza in pierdere.

Numarul total de unitati bancare a urcat la peste 6.300 in septembrie anul trecut, fata de 3.500 in decembrie 2005. Aceasta expansiune a fost determinata de lupta bancherilor de a ajunge cat mai aproape de clientul de retail, un segment care a asigurat in ultimii ani un potential important de dezvoltare a afacerilor, dar si de profitabilitate. Frenezia deschiderii de unitati a facut insa ca mai multe banci sa ajunga sa se inghesuie pe marile bulevarde sau in zonele comerciale atractive.

Odata cu incetinirea dramatica a creditarii, bancile va trebui sa taie insa din costuri, iar o parte din cei aproape 20.000 de oameni atrasi in sistem in ultimii patru ani ar putea sa fie nevoiti sa isi gaseasca alte slujbe. In septembrie erau 71.500 de angajati in sistemul bancar, potrivit datelor BNR.

 

Loviti de cresterea ratelor sub presiunea deprecierii cursului si a majorarii dobanzilor, o parte din clientii individuali care au contractat imprumuturi ar putea sa ajunga in incapacitatea de a mai respecta graficul de rambursare. Bancpost si-a invitat deja clientii sa discute pelungirea scadentelor, schimbarea monedei de credit.

De asemenea, accepta rambursari totale sau partiale fara comision. De altfel, valoarea restantelor, dar mai ales numarul creditelor la care ratele sunt platite cu intarziere s-au inscris inca din toamna trecuta pe o traiectorie de crestere abrupta. Una dintre putinele alternative pentru banci este sa accepte o rescadentare a creditelor pe o perioada mai lunga, ceea ce ar permite scaderea ratelor.

Acest artificiu a fost deja folosit in anii trecuti, cand BNR impunea plafoane severe pentru gradul de indatorare, astfel ca deja creditele imobiliare au ajuns sa se intinda pe 30-35 de ani, in timp ce la imprumuturile de consum s-a mers spre zece ani. Astfel, potentialul de esalonare a datoriilor pe perioade mari este moderat.

Cei care au contractat credite in valuta indexate la un indicator independent (EURIBOR pentru euro sau LIBOR la dolar ori francul elvetian) au primit totusi si o veste buna, dobanzile coborand pe pietele internationale.

 

Setea de lichiditati a impins bancile sa plateasca tot mai mult pentru a atrage fonduri de la clienti, astfel ca dobanzile la depozite - atat in lei, cat si in valuta- au urcat spectaculos in ultimele luni. Practic, bancile ajung sa ofere dobanzi de 14%-15% pe an pentru depozitele in lei, in conditiile in care inflatia a coborat sub 7% in noiembrie, iar tendinta de incetinire ar trebui sa continue.

Chiar si la euro bancile locale ofera clientilor dobanzi de pana la 7,5% pe an, in conditiile in care le este mult mai dificil sa acceseze imprumuturi din strainatate, iar costurile au crescut, pe masura cresterii primei pentru riscul de tara. Bancherii spun clar acum ca vor mai acorda credite doar in masura in care vor mai reusi sa atraga resurse pe plan local.

Pe de alta parte sunt si voci care subliniaza ca oferirea unor dobanzi foarte mari la depozite, pe fondul concurentei acerbe, forteaza jucatorii sa scumpeasca si creditele, ceea ce ar putea sa aduca o parte din clienti in incapacitate de a-si mai plati ratele la timp.

 

Dificultatea de a atrage finantari din strainatate - principala sursa care a alimentat cresterea creditelor oferite de bancile locale in anii trecuti - si conditiile mai severe la oferirea de imprumuturi impuse de Banca Nationala a Romaniei vor duce la o incetinire dramatica a creditarii, spun la unison analistii si bancherii. RBS vede o crestere a creditului de numai 10%.

Pentru lunile urmatoare Raiffeisen anticipeaza chiar cresteri apropiate de zero. Deja cresterea anuala a creditului neguvernamental a incetinit la 30% in noiembrie (in termeni reali) de la un varf de 55% atins in ianuarie 2008, iar majoritatea opiniilor pentru 2009 converg spre un nivel de 15%.

Incetinirea creditarii din toamna a fost practic o rezultanta intre restrangerea ofertelor din partea bancilor, peste care s-a suprapus si reticenta clientilor de a mai contracta imprumuturi intr-o perioada cu incertitudini atat de mari. Desi a urcat accelerat in anii trecuti, creditul neguvernamental ramane totusi la un nivel modest fata de Produsul Intern Brut, gradul de intermediere financiara fiind de putin peste 40% - unul dintre cele mai reduse din regiunea Europei Centrale si de Est.

 

Scaderea vanzarilor de masini noi va obliga companiile de leasing sa gaseasca alte surse de crestere a afacerilor in 2009.

Pana anul trecut, majoritatea firmelor de leasing cresteau cu peste 50% de la un an la altul, datorita exploziei vanzarilor de masini, dar in lunile noiembrie si decembrie au simtit deja primele efecte ale prabusirii acestei piete.

In cazul unor jucatori de pe piata de leasing, finantarile acordate au scazut chiar si cu 40%.

Managerii companiilor de leasing au inceput sa vorbeasca tot mai des despre orientarea spre nise de piata cum ar fi echipamentele medicale sau cele agricole, iar unii spun ca vor lansa produse de finantare pentru masinile second-hand pentru a-si mentine cresterea afacerilor.

Si finantarea de echipamente va fi cel mai probabil lovita de criza, deoarece multe companii din industrie vor reduce investitiile in retehnologizare.

Un alt segment de piata care va frana puternic este leasingul imobiliar, multe proiecte de amploare fiind inghetate.

 

Asigurarea obligatorie a locuintelor ar putea intra in vigoare in vara acestui an, dar mai multe companii de asigurari afirma ca nu sunt hotarate daca vor participa sau nu la acest program, fiind nemultumite de anumite prevederi ale legii.

Chiar daca se pare ca nu va fi o asigurare profitabila, primele fiind reduse (10 sau 20 de euro, in functie de tipul locuintei) si cea mai mare parte a acestora fiind utilizata pentru plata reasigurarii, unii asiguratori spun ca aceste polite le vor aduce un bazin important de clienti, carora mai tarziu le pot vinde alte tipuri de asigurari.

Asigurarea obligatorie a locuintelor este comparata cu polita obligatorie de asigurare auto (RCA), care le aduce pierderi multor asiguratori, dar si multi clienti carora companiile incearca sa le vanda asigurari de casa, de viata sau de sanatate.

Despre legea pentru asigurarea obligatorie a locuintelor se discuta de mai multi ani si au fost date mai multe termene de intrare in vigoare, care insa nu au fost respectate.

 

Companiile de asigurari vor fi lovite puternic de pabusirea vanzarilor de masini noi, in conditiile in care afacerile lor se bazeaza pe polite Casco si RCA.

Vanzarile de Casco catre companiile de leasing, ai caror clienti sunt obligati sa cumpere aceste polite pe perioada derularii contractului de finantare, se vor reduce odata cu businessul firmelor de leasing.

Aceste scaderi ar putea fi compensate de cresterea vanzarilor de masini second-hand, insa nu multi proprietari de masini la mana a doua incheie polite Casco. Valoarea unei masini second-hand este mai mica decat a uneia noi, ceea ce inseamna ca si prima incasata de asigurator este mai redusa.

La fel ca firmele de leasing, asiguratorii vor cauta sa intre pe nise de piata, unde inca exista potential de crestere.

Pe segmentul RCA criza se va resimti mult mai putin, deoarece vanzarile totale de masini (noi si la mana a doua) cresc, iar aceasta polita este obligatorie pentru orice tip de autovehicul. In 2008 vanzarile totale de masini le-au depasit pe cele din anul anterior.

 

Alegerile prezidentiale din toamna vor fi evenimentul politic al anului. Actualul presedinte si-a exprimat intentia de a ataca un al doilea mandat si, deocamdata, nu s-a ivit pe scena politica un adversar pe masura sa.

Pentru prezidentiale si-a anuntat intentia de a candida din partea PSD si Adrian Nastase, care a pierdut in urma cu patru ani la o distanta mica in fata lui Basescu. Intre timp, Basescu s-a intarit, iar Nastase a scazut o vreme, revenind insa puternic dupa ce a castigat prin vot o pozitie importanta in partid si apoi si-a adjudecat un mandat de deputat din primul tur cu un scor de peste 60%.

Va fi Nastase nuca tare pentru Basescu sau, pe ultima suta de metri, va aparea o figura noua care sa-i creeze probleme actualului sef al statului?

 

Anul trecut, actualul edil al Capitalei, Sorin Oprescu (desen), a fost vedeta politicii dupa ce l-a invins in alegerile locale pe Vasile Blaga (PD-L), fara drept de apel. Oprescu a intrat in cursa pe ultima suta de metri, ca independent, dupa ce nu a fost dorit de PSD, castigand ceea ce parea un mandat dinainte atribuit PD-L. Doar Traian Basescu mai facuse o astfel de figura cand, in 2000, a atacat alegerile pentru pozitia de primar general al Capitalei pe ultima suta si le-a castigat.

Cota de popularitate a lui Oprescu a crescut constant in ultimii ani. Va tinti Oprescu si mai sus atacand prima pozitie in stat la alegerile prezidentiale?

 

Sefii ambelor partide care guverneaza dau asigurari ca Executivul isi va duce mandatul pana la capat. Dar in 2004 nimeni nu se gandea ca Alianta PNL-PD va sfarsi in felul in care a facut-o. Si era vorba, totusi, de o alianta care isi modelase cu multa vreme inainte un program de guvernare si avea teluri care pentru unii mergeau chiar pana la fuziunea dintre cele doua partide.

Ce se va intampla acum? Pot fi trecute deosebirile de doctrina in umbra, astfel incat Guvernul sa-si duca la capat mandatul si pot fi domolite tensiunile electorale in cazul in care PD-L si PSD vor avea candidat propriu la presedintie asa cum au anuntat?

 

Cu o luna inainte de alegeri, fostul premier Calin Popescu-Tariceanu dadea asigurari ca partidul sau va guverna in continuare pentru ca, argumenta el, vocatia liberalilor este sa fie "in teren si nu in tribuna". Iata-i acum in opozitie, o opozitie care a fost decisa la varf in vreme ce in teritoriu existau voci care doreau in continuare guvernarea.

Va creste Partidul National Liberal in opozitie pe valul nemultumirilor acumulate din cauza dificultatilor economice care vor veni sau vor fi striviti de larga majoritate pe care PD-L si PSD si-au asigurat-o in Parlament?

Si va reusi Calin Popescu-Tariceanu sa-si pastreze mandatul de sef al partidului la congresul de peste cateva luni unde posturile de conducere vor fi puse din nou la bataie?

 

Intrarea la guvernare a fost bine primita de multi dintre cei din Partidul Social Democrat, insa in acest partid nu toata lumea este multumita.

Sunt nemultumiti oamenii din jurul lui Ion Iliescu, oamenii lui Adrian Nastase (atatia cat mai sunt). Este nemultumit Miron Mitrea, care, desi a contribuit din plin la intrarea la guvernare a pierdut orice pozitie de conducere in partid. Ce se va intampla cu acesti nemultumiti? Guvernarea de dupa 2000 si apoi opozitia si intentia de a reveni la guvernare dupa pierderea alegerilor in 2004 au tinut acest partid unit. Ce se va intampla acum si mai ales ce se va intampla in cazul in care presedintele Traian Basescu va incerca sa-si impuna regulile in fata fostilor adversari de moarte?

 

Cei mai multi brokeri sunt de parere ca este putin probabila o revenire a Bursei in prima jumatate a lui 2009, ci, dimpotriva, actiunile listate ar putea atinge noi minime in urmatoarele luni, pe fondul accentuarii problemelor macroeconomice.

Pe de alta parte, brokerii nu se mai asteapta la scaderi atat de mari ca in 2008, cand indicele BET-XT s-a prabusit cu 76% si nicio actiune nu a inchis pe plus. Putini sunt insa cei care vad o revenire a pietei, iar aceasta revenire este asteptata undeva in a doua jumatate a anului. Evolutia Bursei de la Bucuresti ramane in continuare legata de cea a pietelor externe, iar pana ce acestea nu vor reveni pe un trend ascendent nici piata locala nu-si va schimba semnificativ evolutia. Este posibil ca evolutia pietei in urmatoarele luni sa fie similara celei din ultimele doua luni ale anului trecut, cu variatii foarte mici de pret si o lichiditate extrem de scazuta.

 

2008 a fost primul an din ultimii sapte cand investitorii straini au scos bani de pe Bursa de la Bucuresti, iesirile nete in primele 11 luni totalizand circa 41 mil. euro, potrivit datelor BVB. Asta dupa ce in 2007 intrarile de capital strain atinsesera un nivel record de 226 mil. euro, in urma aderarii la Uniunea Europeana, dar si a includerii Romaniei in categoria "investment grade" de catre agentiile de rating. Scaderea ratingului de la sfarsitul lui 2008 si problemele macroeconomice ar putea tine investitorii straini departe de piata romaneasca in urmatorul an. In cazul in care pietele externe isi vor continua declinul, este posibil chiar reluarea iesirilor de capital strain de pe Bursa.

 

Scaderea puternica a valorii tranzactiilor pe Bursa a determinat si o reducere proportionala a veniturilor societatilor de brokeraj, unele dintre acestea fiind in imposibilitatea de a-si acoperi cheltuielile de functionare. In ultimele luni ale anului trecut, multe societati de brokeraj au operat reduceri de personal si inchideri de agentii pentru a-si reduce costurile. Mentinerea lichiditatii pe Bursa la nivelul actual (BVB estimeaza un rulaj mediu zilnic de 5 mil. euro in 2009, fata de circa 95 mil. euro in 2008) ar putea determina falimentul unor societati de brokeraj, in special dintre cele de talie mica, care nu au in spate un grup financiar. Altele ar putea fi preluate de firme mai mari, care vor incerca sa profite de situatie pentru a-si consolida pozitia pe piata.

 

Administratorii mizeaza in continuare pe fondurile monetare si de obligatiuni, care au fost castigatoarele anului trecut si care beneficiaza in prezent de dobanzile mari de pe piata bancara si de obligatiuni. Scaderile de dobanzi asteptate pentru acest an ar putea insa oferi un impuls pietei de actiuni si, implicit, fondurilor de actiuni, care s-au confruntat anul trecut cu retrageri din partea investitorilor. Cel mai performant fond de obligatiuni a obtinut anul trecut un randament de 11,5%, iar cea mai mare pierdere a unui fond de actiuni a fost de 80%.

 

Scaderea dramatica a Bursei a determinat amanarea pe termen nedeterminat a unor listari programate pentru a doua parte a anului trecut. Preturile mici ale actiunilor listate fac ca si sumele obtinute de companiile care ar vrea sa se listeze in acest moment sa fie mult mai mici decat cele pe care le-ar fi obtinut la inceputul anului trecut, descurajand astfel noile IPO-uri. In aceste conditii, este putin probabil ca societati private sa vina pe Bursa in acest an, iar salvarea ar putea veni doar de la listarea unor companii de stat, mai avansate fiind demersurile pentru aducerea pe Bursa a Aeroportului International Henri Coanda. In 2008 s-au derulat 5 IPO-uri, dintre care patru s-au incheiat cu succes, sumele stranse de pe Bursa totalizand circa 25 mil. euro.

 

Majorarile de capital au reprezentat o alternativa de finantare tot mai folosita de companiile listate in ultimii ani, insa, incepand de la jumatatea anului trecut, au fost tot mai putin apreciate de investitori, avand in vedere ca firmele cu cele mai multe majorari de capital in ultimii ani au inregistrat printre cele mai puternice scaderi. In cazul unora dintre aceste companii, pretul actiunilor pe Bursa a scazut sub valoarea nominala, ceea ce face practic imposibile majorarile de capital. Nici distribuirea de actiuni gratuite si capitalizarea profiturilor nu mai este o optiune pentru aceste companii. Unele au demarat chiar programe de rascumparare a actiunilor proprii pentru a sustine pretul pe Bursa.

 

Criza de lichiditati cu care au inceput sa se confrunte unele dintre companiile listate le-a determinat pe acestea sa renunte sau sa-si reduca planurile de investitii programate pentru 2009. In aceste conditii este posibil ca unele companii sa renunte si la distribuirea de dividende actionarilor, sau sa reduca nivelul acestora, chiar daca au inregistrat profituri in crestere in primele trei trimestre din 2008, pentru a-si pastra lichiditatile. Printre ele se numara BRD, ale carei dividende sunt o sursa importanta de venit pentru SIF-uri, Petrom si Alro Slatina, dar si SIF-urile, care au distribuit dividende in crestere de la an la an.

 

In ciuda scaderii dramatice a Bursei, in 2008 nu s-a inregistrat niciun faliment al unei companii listate. Unele dintre societatile de pe Bursa au pierdut peste 90% din valoarea de piata, ajungand sa valoreze mai putin chiar decat banii stransi in ultimele majorari de capital derulate, dar, cu toate acestea, reprezentantii lor spun ca scaderile nu le-au afectat activitatea. Totusi, mentinerea valorii de piata la acest nivel scazut pentru o perioada mai indelungata ar putea crea dificultati in finantare, putand determina astfel falimentul unor companii listate. Companiile exportatoare sunt printre cele mai expuse si din cauza riscului de curs valutar.

 

Imposibilitatea derularii unor majorari de capital si accesarea tot mai dificila a creditelor bancare ar putea determina cresterea numarului de emisiuni de obligatiuni. Companiile si municipalitatile care vor apela insa la aceasta alternativa de finantare va trebui insa sa plateasca dobanzi ridicate, de 18-20%, pentru a atrage interesul investitorilor, in contitiile in care bancile remunereaza depozitele cu dobanzi de 15%. Pentru investitori insa, obligatiunile raman unul dintre cele mai atractive plasamente din punctul de vedere al raportului randament/risc. In prezent, randamentele oferite de obligatiunile de pe Bursa ajung chiar si la 20%.

 

Ultimul termen avansat pentru listarea Fondului Proprietatea este jumatatea lui 2009, insa operatiunea a suferit mai multe amanari in ultimii doi ani. Urmatorul pas pentru inceperea demersurilor de listare este alegerea administratorului, la jumatatea acestei luni.

 

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, isi va incheia actualul mandat la toamna, insa nu se profileaza niciun competitor care sa preia functia. El conduce BNR de 19 ani. Din conducerea executiva a bancii centrale mai fac parte Florin Georgescu, prim-viceguvernator, Eurgen Dijmarescu si Cristian Popa - viceguvernatori. Ramane de vazut daca acestia vor candida pentru noi mandate si daca vor obtine votul Parlamentului.

 

Cursul mediu leu/euro va fi anul acesta de peste 4 lei/euro, conform opiniei majoritatii analistilor dupa semnalul dat de BCR la inceputul lui decembrie, cand a avansat o prognoza de 4,07 lei/euro. Ramane de vazut cat de mult se va apropia de pragul de 5 lei. Bancile se asteapta la o accentuare a presiunii de depreciere in prima parte a anului, care sa se domoleasca din vara, in functie si de deciziile de politica economica. Si ING considera ca tendinta de depreciere a leului va continua si estimeaza un curs mediu de 4,07 lei/euro. Raiffeisen prognozeaza un curs mediu de

4 lei/euro pentru 2009, cu o plaja de fluctuatie intre 3,75 si 4,2 lei/euro: astfel, cursul ar urma sa creasca la 4,2 lei pentru un euro in martie, pentru ca in iunie paritatea sa se situeze la 4 lei/euro. RBS Romania estimeaza un curs mediu de 3,95 lei/euro, cu un varf de 4,10 lei/euro anticipat pentru luna martie. Tot pentru martie, BCR vede un varf de 4,2 lei/euro, respectiv un curs de 4,17 lei/euro pentru sfarsitul anului. Oficial, nicio banca nu avanseaza prognoze de curs mai mari de 4,2 lei/euro pentru anul acesta, insa exista temeri privind posibile salturi ale cursului pana in apropierea pragului de 5 lei/euro. Majoritatea analistilor sunt de acord ca BNR va avea grija ca euro sa nu inregistreze salturi prea mari intervenind pe piata pentru a tempera miscarea de depreciere a leului.

 

Autoritatile se asteapta ca exporturile sa inregistreze anul acesta o crestere cuprinsa intre 15 si 20%, pana la circa 40 mld. euro, insa cei din piata, reprezentantii marilor exportatori romani si analistii anticipeaza ca se va inregistra o decelerare semnificativa sau chiar o scadere fata de anul 2008. Principala problema este ca partenerii comerciali traditionali, tarile din Uniunea Europeana, sunt in recesiune. Comisia Nationala de Prognoza a estimat pentru 2009 o crestere de 16%, insa prognoza urmeaza a fi revizuita in scadere, potrivit lui Ion Ghizdeanu, seful CNP.

 

Numarul somerilor care se va adauga anul acesta la cei peste 377.000 romani fara locuri de munca, cati erau in luna noiembrie conform INS, ar putea depasi 300.000, potrivit patronatelor din Romania, pe fondul reducerii productiei interne si a intoarcerii in tara a romanilor care muncesc in strainatate. Rata somajului care in noiembrie era de 4,2% ar putea depasi anul viitor 5%, conform analistilor. Cel mai optimist scenariu privind somajul din acest an este inaintat de Comisia Nationala de Prognoza: 3,9% in 2009 si 4% in 2008.

 

Guvernul vrea sa reduca deficitul bugetar in acest an la 1,7% din PIB, de la aproximativ 5% din PIB in 2008 veniturile bugetare fiind estimate la 32,5% din PIB si cheltuielile la 34,2% din PIB. Ramane de vazut insa daca va reusi, perspectivele fiind destul de pesimiste.

Executivul nu dispune inca de o evaluare clara privind executia bugetara pentru 2008, in prima parte a lunii ianuarie urmand sa fie definitivat si bugetul pentru acest an.

Principala problema este gradul foarte redus de colectare a veniturilor, astfel ca este nevoie de o scadere drastica a cheltuielilor, in special a celor care nu sunt indispensabile. Primii pasi au fost facuti, Guvernul limitand cheltuielile pentru achizitii si deplasari si numarul functiilor de conducere.

Cheltuielile pentru achizitionarea de masini si mobilier vor fi reduse anul viitor cu 50% fata de 2008, iar numarul total al posturilor de conducere va fi limitat la maximum 12% din numarul total al functiilor publice. Ocuparea prin concurs a circa 145.000 de posturi vacante a fost suspendata, autoritatile sperand ca vor realiza in acest fel economii de aproximativ un miliard de euro.

De asemenea, cheltuielile pentru achizitionarea de bunuri si servicii vor fi cu cel putin 15% mai mici decat cele aprobate pentru anul 2008.

Executivul a mai decis anularea unor masuri aprobate de guvernul lui Calin Popescu-Tariceanu precum bonificatia de 5% pentru plata anticipata a impozitelor, tichetele de masa in domeniul public sau acordarea a 1.000 de euro pentru angajarea somerilor.

Romania poate sa fie avertizata sau chiar sanctionata de Comisia Europeana daca nu vor fi adoptate actiuni de corectare a deficitului bugetar, riscand chiar taierea fondurilor europene.

 

Guvernul actual ia in calcul o ajustare a deficitului de cont curent de la 13,3% din PIB in 2008 la 10,5% din PIB anul viitor, corectie care va fi antrenata de incetinirea cresterii economice si a fluxului de investitii. Prognozele de ajustare avansate de analisti merg insa pana la 8,8% din PIB din cauza lipsei finantarilor.

Deficitul de cont curent este cel mai important dezechilibru al Romaniei, mai multe institutii internationale si principalele agentii de evaluare financiara atragand atentia autoritatilor in mai multe randuri ca acesta este ridicat si ca exista posibilitatea ca statul sa se confrunte cu probleme legate de finantarea lui din cauza crizei internationale.

Ajustarea deficitului de cont curent in acest an este iminenta, iar analisii sustin ca exista doua scenarii posibile, respectiv o ajustare graduala sau o corectie brutala in cazul in care nu se restabileste increderea investitorilor.

Odata cu ajustarea deficitului extern se va inregistra si un declin al investitiilor straine directe, care va ingreuna finantarea deficitului extern. Daca deficitul nu va mai putea fi finantat, atunci acesta se poate corecta abrupt, cu trei-patru puncte procentuale, fata de nivelul de circa 13,3 % din 2008.

Foarte important este ca Romania sa atraga resurse de la UE, care sa compenseze eventualele iesiri de valuta. Totodata, un leu mai slab va incuraja corectia inceputa deja in 2008, iar presiunile in sensul deprecierii monedei nationale ar putea sa continue si in acest an.

 

Restrangerea creditului si oprirea cresterilor salariale vor determina populatia la un consum mult mai redus anul acesta. Primele semne ale reducerii consumului au aparut in 2008: sectorul auto, cel al constructiilor si al serviciilor financiare au fost cele mai afectate. Comisia Nationala de Prognoza, conform ultimei estimari, vede o crestere a consumului individual de 7,1% in 2009, fata de 10% in 2008. Consumul guvernamental va fi de asemenea ajustat pana la o crestere de 2,7% de la 4,5%.

Deocamdata, vanzarile de alimente nu au suferit scaderi vizibile, insa numeroase sectoare din industrie se confrunta cu scaderi ale cererii, unul dintre ele fiind industria mobilei.

 

Dupa o inflatie estimata la aproape 7% in 2008, pentru anul acesta este prognozata o reducere semnificativa, pe fondul scaderii abrupte a pretului la petrol si al efectului de baza favorabil.

Insa deprecierea leului si scumpirea pretului la alimente vor pune in dificultate mentinerea inflatiei in intervalul agreat de BNR, de 2,5-4,5%, considera analistii. Ultimul raport trimestrial asupra inflatiei publicat de BNR a revizuit in usoara crestere prognoza pe anul acesta, de la 4,2% la 4,5%. Raiffeisen vede o inflatie de 4,5% la sfarsitul anului, in timp ce BCR prognozeaza un nivel cu aproape un punct mai sus, la 5,4%. Din cauza scaderii cererii, presiunile de crestere a preturilor se diminueaza.

 

Analistii se asteapta ca Banca Nationala sa mentina rata dobanzii de politica monetara la nivelul actual de 10,25% in primul trimestru, chiar daca alte banci centrale din regiune au operat deja reduceri semnificative in incercarea de a stimula cresterea economica.

BNR a ramas astfel cu cea mai ridicata rata de dobanda din UE - 10,25%, desi inflatia a coborat la 6,74% in noiembrie.

BCR estimeaza ca dobanda va ramane la 10,25% si in martie, de-abia in iunie urmand sa ajunga la 9,5% si sa incheie anul la 8,5%. Si RBS crede ca la sfarsitul lui 2009 dobanda va fi de 8,5%, in timp ce ING o vede la 9%.

La randul lor, analistii Raiffeisen Bank prognozeaza o prima scadere pentru luna martie, cand dobanda ar urma sa coboare la 10%, mentinandu-se insa la acelasi nivel si in septembrie.

Banca Ungariei, care avea cea mai ridicata dobanda din UE, a redus-o cu jumatate de punct procentual, pana la 10%, pentru a raspunde perspectivei de incetinire puternica a economiei, dar si de scadere a inflatiei. Banca Poloniei a redus-o la 5%, iar cea a Cehiei la 2,25%.

 

Cei mai optimisti se asteapta la o crestere a salariilor in 2009 de pana la 15%, dar sunt voci in piata care spun ca salariile nu vor creste deloc anul acesta.

In unele sectoare ar putea fi inregistrate chiar ajustari, mai ales in cele mai afectate de criza. Toata lumea este de acord ca angajatii nu-si vor mai putea presa angajatorii pentru cresteri salariale, prioritara devenind pastrarea locului de munca.

Castigul mediu salarial net exprimat in lei este estimat de CNP sa creasca in 2009 cu 9,8%, pana la 1.384 lei, dupa o crestere de peste 20% anul trecut.

 

Remiterile muncitorilor din strainatate vor inregistra anul acesta un flux de circa in 7 mld. euro, la fel ca in 2008, care insa era mai mare cu peste 30% fata de anul precedent, potrivit Comisiei Nationale de Prognoza. Banca Mondiala a avertizat de asemenea in toamna ca valoarea sumelor trimise de muncitorii din strainatate nu vor mai inregistra acelasi ritm de crestere si in 2009. Remiterile romanilor care lucreaza in strainatate contribuie, alaturi de investitiile straine directe, la finantarea deficitului de cont curent, una dintre principalele amenintari ale Romaniei.

 

Prognozele privind cresterea economica pe anul 2009 s-au ajustat succesiv in ultima perioada, pe masura ce efectele recesiunii din Vest au inceput sa fie vizibile si pe piata locala, numerosi producatori confruntandu-se cu scaderea cererii.

Agentia de rating Moody's are una dintre cele mai pesimiste viziuni, prognozand chiar o scadere a PIB pentru anul acesta. Analistii locali sunt ceva mai optimisti si avanseaza scenarii de crestere economica de 2-3%, dupa ce in 2008 ar urma sa fie inregistrat un varf de peste 8%. Exista insa o serie intreaga de incertitudini, legate inclusiv de evolutia celorlalte economii din Uniunea Europeana.

In acelasi timp, bugetului de stat ii va fi dificil sa stimuleze cresterea economica in conditiile in care se confrunta deja cu un derapaj semnificativ al deficitului, pana la aproape 5% din PIB, pe fondul scaderii substantiale a veniturilor.

 

 

 

Retailerii si marii producatori locali din sectorul bunurilor de larg consum (FMCG) se asteapta ca piata alimentelor sa fie ultima atinsa de criza economica globala, cu toate acestea ei admit ca anumite segmente isi vor inversa trendul ascendent din ultimii ani sau isi vor incetini cresterea in 2009.

Schimbarea de trend se va resimti cel mai mult la nivelul segmentului superior de pret, care ar putea inregistra scaderi de vanzari in 2009, dar si in structura cosului zilnic de cumparaturi. Toate segmentele mari ale pietei FMCG - alimentele, bauturile si bunurile nealimentare - si-ar putea incetini ritmul de crestere in acest an, comparativ cu 2008.

De altfel, diminuarea ratelor de crestere a consumului local sub pragul de 10% a fost vizibila inca din a doua jumatate a lui 2008, potrivit rezultatelor financiare raportate de unii jucatori mari de pe piata.

 

Scaderile inregistrate de marile piete de desfacere la nivel global ii forteaza pe marii producatori sa-si restructureze activitatile, proces care ar putea implica fie inchiderea unor fabrici detinute de multinationale in Romania, fie relocarea unor unitati in Romania.

Cat de atractiva ramane Romania ca locatie de productie pentru marile companii multinationale din industria alimentara, acest lucru va depinde si de facilitatile pe care statul roman le va putea oferi investitorilor straini. La randul lor, producatorii romani, care deja au pus in stand-by sau chiar au anulat proiecte mari de investitii, asteapta masurile anticriza ale statului pentru a face fata noilor conditii de pe piata.

 

Masurile anuntate de reprezentantii Dacia pentru uzina de la Mioveni acopera doar prima luna a anului.

Potrivit calendarului de somaj tehnic, muncitorii care asambleaza modelul Logan urmeaza sa se intoarca la lucru la 12 ianuarie, iar numarul de masini asamblate va fi diminuat cu 20%, de la 1.360 de automobile la 1.085 de unitati.

Masura cu cel mai mare impact social a fost deja anuntata, iar potrivit directorului general al companiei este posibila concedierea a 3.000 de oameni, adica cel de-al treilea schimb de productie al uzinei de asamblare. Odata cu reducerea vanzarilor cu 50% in ultimele doua luni din 2008 a fost afectat si profitul Dacia.

Pe perioada opririi productiei salariile angajatilor au fost achitate din fondurile uzinei, ceea ce a redus cu 7 milioane de euro marja operationala a exercitiului financiar.

 

Estimarile pentru acest an in ceea ce priveste pretul la care va ajunge barilul de petrol variaza intre 25 si 200 de dolari, plaja mare de valori fiind un prim indiciu al starii de incertitudine care planeaza asupra valorii titeiului.

Companiile petroliere deja se pregatesc pentru reducerea marjelor, poate chiar si pentru pierderi, in conditiile in care estimarile in ceea ce priveste ritmul de crestere al consumului pentru anul acesta sunt pesimiste. Desi se spune ca in conditii de criza se formeaza cele mai bune oportunitati de achizitii, majoritatea companiilor petroliere spun ca prefera sa investeasca in dezvoltarea structurilor deja existente, prioritizarea investitiilor fiind noua lege in acest domeniu si nu numai.

 

Investitorii cu lichiditati asteapta in continuare scaderea preturilor la imobiliare, motiv pentru care unii dezvoltatori si-au retras proprietatile de la vanzare, in timp ce alti proprietari sunt nevoiti sa-si ajusteze pretentiile pentru a putea iesi din anumite proiecte si a-si continua activitatea. Consultantii vorbesc in prezent de randamente anuale de 8-9%, in lipsa tranzactiilor, insa primele mutari din acest an ar putea fi realizate la randamente chiar mai mari, in cazul cladirilor de birouri sau al centrelor comerciale din zone secundare.

Aceste niveluri erau normale pentru piata anilor 2004-2005, cand se derulau primele tranzactii imobiliare de mari dimensiuni din piata.

 

Turbulentele de pe pietele financiare ar putea incetini expansiunea comertului modern la nivel local, fiind de asteptat ca retailerii sa aiba in 2009 o strategie de extindere mai precauta, iar numarul de centre comerciale ramase pe hartie sa creasca. Analistii de pe piata prevad diminuarea ratei de profitabilitate in retail, ceea ce ar ingreuna si mai mult expansiunea marilor retele de magazine. In aceste conditii, este de asteptat ca investitiile marilor retaileri alimentari in expansiune sa fie sub valoarea inregistrata anul trecut, de 640 mil. euro.

 

Cei mai mari producatori de componente auto instalati pe plan local sustin ca pentru supravietuirea sectorului in 2009 vor fi necesare trei masuri de criza.

Prima masura invocata de producatori este mentinerea actualei taxe auto completata de relaxarea creditarii, urmata de noi masuri fiscale, precum amanarea platii TVA sau suspendarea impozitului pe profitul reinvestit. Nu in ultimul rand, producatorii au amintit si de programul de sustinere a investitiilor din sector prin majorarea fondurilor alocate. Pana la adoptarea acestor masuri, fiecare dintre cei peste 500 de producatori de componente auto adopta propriile masuri de criza.

Cea mai drastica, pe langa suspendarea investitiilor, ar putea avea loc in perioada urmatoare cand vor fi puse in practica disponibilizarile colective, dupa ce in ultimele doua luni au fost trimisi in somaj tehnic 40.000 din cei 200.000 de oameni angajati in industrie.

 

Comisia Europeana a aprobat in martie 2008 Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), prin care Romania poate accesa, pana la sfarsitul lui 2013, fonduri in valoare de circa opt miliarde de euro. Pana acum, agricultorii puteau primi 1,4 mld euro, dintre care 782 mil. euro pentru cresterea valorii produselor agricole si forestiere si pentru infiintarea sau dezvoltarea exploatatiilor agricole (restul de 618 mil. euro erau alocati pentru infrastructura satelor). Autoritatile insa nu au reusit pana la sfarsitul anului trecut decat sa semneze contracte in valoare de 574 mil. euro, fara insa ca banii sa ajunga la destinatari. Fermierii au investit din nou in infiintarea culturilor folosind propriile fonduri sau apeland la credite bancare. Multi spun insa ca daca procedurile de acordare a fondurilor si subventiilor europene vor fi la fel de greoaie si in 2009, vor vinde terenurile sau vor renunta sa mai cultive pamanturile.

 

Vanzarile de autoturisme vor continua declinul si in 2009, pana la nivelul de 250.000 de unitati, valoare similara cu cea din 2006, in scadere cu 10% fata de anul trecut si cu 30% fata de maximul atins in 2007, principala cauza fiind inasprirea normelor de creditare, dar si importurile de masini second-hand.

Pentru evitarea continuarii ritmului din ultimele doua luni ale anului, cand vanzarile de automobile au scazut sub nivelul de 15.000 de unitati, fata de peste 30.000 de autoturisme in perioada similara din anul 2007, programul de reinnoire a parcului auto demarat din aceasta luna va fi de 60.000 de unitati in acest an, in timp ce prima de casare a urcat pana aproape de 1.000 de euro.

In acelasi timp, taxa auto s-a triplat atat in cazul automobilelor second-hand, cat si pentru cele noi cu motoare Euro 4 de peste 2,0 litri, iar pentru cele mai mici sau cele care respecta normele Euro 5 a fost eliminata.

 

Inca din 2008 o serie de companii si-au blocat proiectele pana la imbunatatirea conditiilor de pe piata, iar in contextul actual putini sunt dezvoltatorii care se vor incumeta sa inceapa proiecte noi. Cu toate acestea, companiile cu terenuri in zone bune, achizitionate la preturi mici, ar putea profita de ieftinirea materialelor de constructie si ar incepe lucrari. In prezent, relativ sigure pentru a fi livrate sunt doar proiectele aflate intr-un stadiu avansat de constructie si cu un nivel ridicat al contractelor de vanzare sau inchiriere.

 

Retailerii au inceput sa puna presiune pe o parte dintre proprietarii de malluri pentru a obtine niveluri mai mici ale chiriilor, in conditiile in care o serie de proiecte nu inregistreaza traficul si vanzarile scontate, iar o serie de comercianti se confrunta la randul lor cu dificultati financiare. Pe de alta parte, ritmul de dezvoltare al centrelor comerciale va incetini puternic, astfel ca retailerii care vor sa ramana intr-o piata nu vor avea multe optiuni pentru gasirea unor spatii comerciale potrivite.

 

Cand va avea loc deblocarea pietei in ceea ce priveste volumul tranzactiilor si reinceperea proiectelor imobiliare, in conditiile in care dezvoltarea pietei, a carei concretizare ar trebui sa se vada in locuinte, birouri si centre comerciale finalizate, este inca intr-un stadiu incipient? Semnalul va veni probabil tot din partea bancilor, in conditiile in care majoritatea jucatorilor din real estate nu pot finanta constructia sau achizitia unor proiecte noi in lipsa finantarii bancare.

 

Piat apartamentelor din Capitala si-a schimbat directia cu 180 de grade anul trecut, astfel ca dupa mai multi ani de cresteri cu valori de

30-50% au inceput sa scada cu peste 20% pentru locuintele din blocuri vechi. Actualele conditii de pe piata bancara nu incurajeaza achizitiile, astfel ca numarul mic de tranzactii din urmatoarele luni ar putea incuraja continuarea tendintei de scadere spre nivelul la care pretul unui apartament mediu sa poata fi creditat fara mari dificultati.

 

Romanii au cheltuit anul trecut pe vacante in strainatate peste un miliard de euro, insa criza financiara i-ar putea determina sa renunte la concedii sau sa se orienteze catre destinatii interne mai ieftine. Agentiile de turism au inceput sa resimta scaderea numarului de pachete vandute inca din sezonul de iarna, plecarile in strainatate de Revelion fiind cu 38% mai mici. Totodata, operatorii aerieni se confrunta la nivel international cu scaderea traficului inca din septembrie. Desi in Romania piata aeriana continua sa inregistreze cresterei, potrivit ultimelor date raportate de Asociatia Europeana a transportatorilor Aerieni, ajustarea bugetelor de concedii ar putea lovi companiile aeriene.