Rata de absorbţie a programului de fonduri europene în valoare de 5,3 miliarde de euro pentru investiţii în mediu nu creşte pentru că proiectele sunt ţinute pe loc la nivel local, a declarat ieri Adrian Mîndroiu, directorul general al Autorităţii de Management pentru Programului Operaţional Sectorial Mediu.
"Am sesizat că ne intersectăm (pe parcursul derulării proiectelor de investiţii în mediu - n.red.) cu drumuri sau cu staţii de epurare. Aceste lucrări sunt apărute din neant. Primarii au făcut drumurile ca să dea bine la electorat şi noi stăm cu ţevile în drum", aşa a explicat Mîndroiu situaţia Programului de Mediu, cu ocazia unui seminar organizat de Platforma Europeană de Dezvoltare, un ONG care sprijină companiile şi autorităţile române pentru atragerea fondurilor europene. Leonard Orban, ministrul afacerilor europene, nu a participat la conferinţă.
Declaraţiile lui Adrian Mîndroiu sunt surprinzătoare în condiţiile în care şefii autorităţilor de management nu au dat până acum vina pe factorii politici pentru ritmul lent de absorbţie a banilor europeni în economie indicând de fiecare dată lipsa de personal sau birocraţia excesivă.
Şeful banilor europeni pentru investiţiile în mediu, program ce include proiecte de infrastructură precum sisteme de canalizări, de apă potabilă sau gropi de gunoi, a mai anunţat că în prezent în economia locală au intrat 5,6%, adică 256 milioane de euro din cele 5,3 miliarde de euro disponibile prin această linie de finanţare. Sumele intrate în economie sunt cu aproximativ 100 de milioane de euro mai mari decât la sfârşitul lunii martie când rata de absorbţie pentru această linie de finanţare era de 3,38%.
"Dacă nu le facem (proiectele de investiţii - n.red.) pe bani europeni, le vom face pe banii noştri. Timp mai este pentru că cea mai mare parte sunt contractate deja".
Pe o poziţie opusă, fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu, prezent şi el la seminar, a subliniat că situaţia programului de fonduri europene pentru mediu este rezultatul lipsei de comunicare dintre ministere.
"Îţi stă mintea în loc. Primarul care a făcut drumul trebuie să plece. Informaţia trebuie să circule. De ce mai sunt consilii ministeriale, de ce mai sunt atâtea secretariate. Nu se mai fac investiţii străine mari, banii sunt scumpi acum. Fluxul investiţiilor străine trebuie înlocuit cu fluxul banilor europeni".
Anul trecut investiţiile străine directe au coborât la 2 miliarde de euro după ce în 2008 acest flux a atins punctul maxim de aproape 8 miliarde de euro pe an.
La rândul său Vasile Puşcaş, fost negociator-şef cu UE şi în prezent membru în consiliul de adminstraţie al Băncii Transilvania, a subliniat că eşecul atragerii fondurilor europene se datorează atât unor probleme sistemice, cât şi unor probleme politice. "Numai în 2005 cadrul de atragere a fondurilor europene a fost modificat de trei ori. În 2009 am reuşit să autorizăm autorităţile de management la Comisia Europeană în numai şase luni".
Dobrotă, PO DCA: Miecuri am intrat prima dată în biroul unui ministru
La rândul ei, Carmen Dobrotă, director general al autorităţii de management al programului operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, o linie de finanţare de 900 milioane de euro prin care se fac investiţii în training-uri sau se implementează sisteme informatice pentru funcţionarii publici, s-a plâns de lipsa de reacţie a ministerelor în condiţiile în care ritmul de absorbţie al PO DCA depinde direct de implementarea din zece ministere.
"Am scris fiecărui ministru o dată pe lună, am scris chiar şi o dată pe săptămână. Ieri am intrat pentru prima dată în biroul unui ministru. Autorităţile de management sunt auzite, dar nu sunt ascultate."
Ea a anunţat că în prezent rata de absorbţie a banilor europeni din POS DCA se ridică la 11,5% în condiţiile în care în urmă cu două luni gradul de atragere a banilor europeni era cu două procente mai mic.
"Avem 225 de contracte în derulare la nivel de autorităţi centrale, iar plăţile pentru aceşti beneficiari reprezintă 7% din gradul de contractare. Din păcate fondurile ar trebui să fie folosite ca un motor."
Meliţă şi Mîndroiu au readus în lumină probleme mai vechi
Dacă Adrian Mîndroiu (POS Mediu) şi Carmen Dobrotă (PO DCA) au pus absorbţia slabă pentru prima dată pe seama factorilor politici, alţi şefi ai autorităţilor de management au readus în lumină justificări mai vechi.
Cătălina Meliţă, director general al autorităţii de management pentru Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economie (POS CCE) - linie de finanţare prin care companiile derulează investiţii în echipamente sau utilaje, a explicat că rata de absorbţie de 6,4% (la cinci ani de la deschiderea liniilor de finanţare) a programului pe care îl conduce se datorează contextului economic, beneficiariilor, dar şi legislaţiei.
"Avem beneficiari care se luptă cu criza şi din acest fapt rezultă incapacitatea de absorbţie a banilor. Numai 7% din proiectele în derulare respectă calendarul. Acest lucru are impact asupra plăţilor, care sunt în afara prognozei. Implementarea din teren este mult mai lentă decât cele mai proaste estimări ale noastre", a explicat şefa de la POS CCE, program care a adusese în economie 164 mil. euro la sfârşitul lunii martie.
Pe un ton similar, Gabriel Friptu, director al autorităţii de management al Programului Operaţional Regional (POR), program care a ajuns la o rată de absorbţie de 20% din 3,5 miliarde de euro disponibile, a subliniat că programul pe care îl conduce nu se află sub riscul de a pierde niciun ban european ca urmare a ritmului lent de absorbţie. El a precizat în acelaşi timp că întâmpină probleme în relaţia cu autorităţile locale.
"La autorităţile publice locale sunt câteva probleme, lipsa resurselor umane, documentaţii tehnice nu foarte corecte sau incapacitatea de a asigura cash-flow-ul în timpul proiectelor."
Tinţa de 3,5 mld. euro rămâne în picioare?
În timp ce şefii autorităţilor de management găsesc justificări pentru incapacitatea de a aduce în economie banii Bruxelles-ului, realitatea din teren arată că după primul treimestru în economie au intrat 194 milioane de euro în condiţiile în care ţinta era de 875 milioane de euro.
Pentru a atinge pragul de 3,5 miliarde de euro propus, Guvernul trebuie să ramburseze în medie facturi de 412,5 milioane de euro în fiecre din ultimele opt luni ale acestui ani. Ritmul este însă de 6,4 ori mai mare decât media lunară a primului trimestru. Atingerea ţintei propuse este esenţială în contextul în care bugetul de stat pe 2012 a fost construit pe baza estimării că România va atrage aceşti bani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
