Tribunalul Bucureşti a decis sâmbătă arestarea preventivă pentru 29 de zile a altor două persoane din dosarul eliberării de reţete false, în timp ce o a treia a primit interdicţie de a părăsi localitatea. Cei trei fuseseră reţinuţi vineri după ce au fost audiaţi de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti.
Potrivit Parchetului, în continuarea acţiunii organizate în 9 octombrie, în urma căreia s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de 22 de persoane, vineri au fost citate să se prezinte la Poliţia Capitalei alte 15 persoane, medici şi farmacişti. În urma audierilor, procurorii au dispus faţă de 12 dintre acestea începerea urmăririi penale.
Ulterior, trei dintre cele 12 persoane au fost reţinute, iar procurorii au propus instanţei arestarea lor preventivă.
Anterior, surse judiciare declaraseră pentru MEDIAFAX că 15 persoane, printre care mai mulţi medici ai Spitalului Fundeni din Capitală, sunt audiate la sediul Poliţiei Capitalei în dosarul reţetelor false, prin care a fost fraudat bugetul CNAS (Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate) cu aproximativ 1,6 milioane de lei.
Tot în dosarul eliberării de reţete false, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au emis marţi ordonanţe de reţinere pentru 13 inculpaţi, ulterior cerând instanţei arestarea a 12 dintre aceştia. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că printre persoanele reţinute sunt mai mulţi şefi de farmacii din lanţul Dona, un medic psihiatru şi administratori ai unor firme.
Tribunalul Bucureşti a decis, miercuri arestarea preventivă a nouă persoane dintre cele reţinute, în cazul altor trei fiind dispusă interdicţia de a părăsi localitatea.
Persoanele arestate sunt Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu, Adriana Liliana Craina, Geta Vecserdi, Mihaela Munteanu, Cristina Daniela Sescu, Gabriel Sescu, Maria Mirabela Sescu, Anca Mihaela Solomon şi Claudia Elena Şerban, în timp ce Sorin Gelu Pătraşcu, Mirela Gabriela Mihai şi Laurenţiu-Aurelian Sescu au primit interdicţie de a părăsi Capitala timp de 30 de zile.
Cum funcţiona reţeaua reţetelor false
Medicii acuzaţi că falsificau reţete prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau unor farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, în baza unor înţelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - n. red.), banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit. Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor fără ca acestea să iasă fizic din stoc.
Totodată, farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu, susţin procurorii.
La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5% din valoarea totală a reţetelor false eliberate.
Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor.
"Ulterior, în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie, şi nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna reţeta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului", au precizat procurorii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
