Tratatul interguvernamental de guvernanţă fiscală (care trebuie introdus şi în constituţiile naţionale) limitează deficitul public şi datoria unei ţări semnatare - maximum 0,5% din PIB deficitul structural (sau 1% din PIB, dacă datoria publică este cu mult sub ţinta de 60% din PIB), maximum 3% din PIB deficitul bugetar şi maximum 60% din PIB datoria publică.
Practic, protocolul semnat ieri de PDL, UDMR, UNPR şi grupul minorităţilor este un acord de principiu prin care preşedintele Traian Băsescu este împuternicit să semneze acest acord la summitul UE de pe 1-2 martie, dar susţine şi adoptarea, până la sfârşitul anului, a unei legi prin care tratatul să devină parte a legislaţiei româneşti.
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a susţinut că va contacta opoziţia din USL (PSD, PNL, PC) pentru a semna acest document, în condiţiile în care ea şi-a exprimat opoziţia faţă de modificarea Constituţiei în acest an, în aşa fel încât aceste prevederi să fie incluse în legea fundamentală.
Opoziţia nu se împotriveşte, în principiu, introducerii de rigori suplimentare în managementul datoriei publice şi a deficitului, dar susţine că documentul trebuie analizat în detaliu şi mediatizat astfel încât oamenii să fie la curent cu angajamentele pe care şi le va lua Traian Băsescu în numele României.
"Un pat al lui Procust", cum l-a numit economistul Daniel Dăianu (care nu se opune automat documentului), tratatul va face, în bună măsură, imposibilă depăşirea limitelor de deficit fără ca statul vinovat să fie penalizat aproape automat.
Fostul premier Adrian Năstase (PSD) a susţinut ieri că opoziţia va susţine măsurile care întăresc disciplina bugetară, însă nu se impune să şi semneze protocolul deja agreat de coaliţia majoritară.
"Nu putem să acceptăm să ne angajăm la acest moment, să ne asumăm în alb ceva despre care nu ştim precis ce influenţe şi consecinţe are. Se vrea doar să se bifeze o chestiune şi să se obţină un gir din partea opoziţiei, e o formulă prin care se elimină responsabilitatea pentru angajarea ţării într-o anumită direcţie."
Recent, şi fostul premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu a apreciat că rigorile introduse de tratat sunt bune, dar, fără un mecanism de solidaritate la nivel european, el va menţine România şi alte state mai sărace în înapoiere.
"România trebuie să-şi apere interesul naţional. Dacă nu ai voie să-ţi construieşti infrastructură (prin deficit bugetar - n.n.) decalajele se vor menţine", a spus Tăriceanu, plecând de la observaţia că vestul Europei s-a dezvoltat după al doilea război prin deficite enorme.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
