Economia va continua să crească în al doilea trimestru într-un ritm anual comparabil cu cel înregistrat în primele trei luni din 2014, de 3-4% sau chiar mai mult, însă în ultimele două trimestre s-ar putea să încetinească din cauza efectului de bază indus de agricultură, care a performat foarte bine anul trecut, anticipează analiştii.
„În trimestru doi ne aşteptăm la o creştere economică an la an care să rămână în zona 3,5-4,5% urmând ca apoi, în următoarele trimestre, să încetinească datorită efectului de bază indus de agricultură“, afirmă Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.
România a fost în primul trimestru liderul Europei cu cel mai rapid ritm de creştere al economiei, de 3,8% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Industria, IT-ul şi comerţul au fost principalele motoare ale economiei în primul trimestru, în timp ce construcţiile şi serviciile financiare şi-au continuat declinul.
Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank, anticipează o creştere economică de 3% an la an în T2 2014, în principal pe fondul decelerării sectorului industrial şi al efectului de bază negativ generat de agricultură.
Mai optimist, Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank, estimează că economia va înregistra în al doilea trimestru o creştere de 4,1% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Comparativ cu primul trimestru din 2014, creşterea PIB ar putea să fie de 0,7%. Unii analişti consideră că este posibil să vedem în perioada următoare o rotaţie a surselor de creştere economică în acest an, scăderea contribuţiei producţiei industriale urmând să fie compensată de redresarea consumului şi a investiţiilor.
„Anticipăm o decelerare a sectorului industrial începând cu al doilea trimestru al anului. Producţia industrială a accelerat substanţial în perioada aprilie-decembrie 2013, pe fondul dezvoltării unor noi capacităţi de producţie. Însă anticipăm ca această accelerare să creeze un efect de bază negativ în 2014, susţine Pătrulescu de la UniCredit Ţiriac Bank.
Banca rămâne optimistă cu privire la sursele de creştere bazate pe cererea internă. „Anticipăm o rotaţie a surselor de creştere economică pe parcursul anului curent. Contribuţia producţiei industriale va scădea, însă aceasta ar putea fi compensată de revenirea consumului intern şi a investiţiilor, ce vor beneficia de accelerarea absorbţiei fondurilor europene“, mai spune Pătrulescu.
După creşterea din T1, semnalele venite de la consum în aprilie nu sunt însă foarte încurajatoare. Comerţul cu amănuntul a crescut doar cu 4,5% în aprilie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut după ce introducerea accizei suplimentare a lovit vânzările de carburanţi. În martie avansul era de aproape trei ori mai mare. Pe ansamblul primelor patru luni cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consum - s-a menţinut pe plus, creşterea fiind de aproape 8%.
Detaliile anunţate de INS privind creşterea economică din T1 au fost în mare în linie cu aşteptările, o surpriză notabilă fiind însă magnitudinea scăderea valorii investiţiilor în economie, scăderea provenind aparent atât din zona sectorului public, cât şi a sectorului privat, susţine economistul-şef al BCR. Accelerarea consumului era deja anticipată, creşterea fiind în linie cu aşteptările. Tot în linie cu aşteptările a fost şi faptul că industria a avut contribuţia decisivă la creşterea economică din trimestrul I. „În contextul creşterii consumului şi scăderii investiţiilor se pare că mai degrabă prima categorie a fost responsabilă pentru creşterea raportată a importurilor ceea ce a dus la o scădere a contribuţiei dinamicii exporturilor nete la PIB“, susţine Crăciun.
Industria a făcut un salt de aproape 8% în primele trei luni ale anului comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, fiind cel mai important motor al economiei. Evoluţia a fost susţinută de îmbunătăţirea cererii externe. Anul trecut industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea economică, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea motor de creştere a fost agricultura, datorită producţiei agricole excepţionale. Aportul favorabil al agriculturii s-a înregistrat în ultimele două trimestre ale anului, ceea ce antrenează un efect de bază nefavorabil în a doua jumătate a acestui an.
Prognozele privind creşterea economică din întregul an 2014 s-au îmbunătăţit în ultimele luni. Dacă la începutul anului analiştii din bănci anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB faţă de 2013, spre 2,3%, acum estimările economiştilor privind avansul economiei pentru întregul an 2014 sunt cuprinse între 2,5 şi 3,5%.
BCR şi-a reafirmat la 3% prognoza de creştere economică pentru întregul an 2014 şi continuă să vadă consumul privat consolidându-se în teritoriu pozitiv, în special după un an slab cum a fost 2013.
După anunţarea cifrelor privind creşterea economică din primul trimestru, RBS a majorat prognoza de creştere economică de la 2,1% la 2,5%.
Încrederea analiştilor financiari în economia românească a urcat în aprilie la un nou maxim istoric, pe fondul aşteptărilor pozitive legate de evoluţia economiei în perioada următoare, dar şi ca urmare a evaluărilor condiţiilor curente referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii. Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a ajuns în aprilie la valoarea de 61,6 după ce în martie nivelul a fost 54,5. Şi managerii companiilor rămân optimişti şi anticipează pentru perioada mai-iulie o creştere a activităţii în comerţul cu amănuntul şi chiar în sectorul construcţiilor, care până acum a fost în scădere, iar pentru industria prelucrătoare şi servicii estimează o ascensiune moderată în raport cu cele trei luni anterioare, potrivit Institutului de Statistică.
