Statele Unite se apropie de o „recesiune industrială“, iar efectele se vor vedea în Europa peste şase – nouă luni. Ce face România dacă Europa încetineşte, care este „planul B“ pentru situaţia în care exporturile se contractă?
Ministrul finanţelor Anca Dragu crede că cererea internă în creştere poate compensa acest lucru, având în vedere reducerile de taxe şi majorările de salarii care lasă în economie şi în buzunare în 2016 în jur de 23 mld. lei în plus. Dar mulţi economişti nu cred că şocul va putea fi absorbit şi planul B trebuie să fie relansarea investiţiilor întrucât economia nu se poate baza doar pe consumul intern pentru a creşte solid. Bugetul în 2016 este construit pe o creştere economică de 4,1%, dar, la momentul în care era alcătuit, prognozele pentru Europa arătau foarte bine.
„O cădere a cererii în Europa nu va putea fi compensată de creşterea cererii interne. Industria noastră produce subansambluri pentru produsele finite din UE. O reducere a cererii externe va lăsa fără lucru, deci fără bani, nişte oameni. În industrie, investiţiile au fost ani de zile amânate. În lipsa acestora, nu poţi pretinde ca industria să producă acum pentru piaţa internă ceea ce nu a produs pentru piaţa internă“, susţine economistul Dragoş Cabat.
