Aproape 40% din locurile de muncă din întreaga lume ar putea fi afectate de creşterea inteligenţei artificiale (AI), o tendinţă care ar putea accentua inegalităţile, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Într-o postare de duminică pe blog, şefa FMI, Kristalina Georgieva, a cerut guvernelor să stabilească plase de siguranţă socială şi să ofere programe de reconversie profesională pentru a contracara impactul AI.
"În cele mai multe scenarii, AI va agrava probabil inegalitatea generală, o tendinţă îngrijorătoare pe care factorii de decizie politică trebuie să o abordeze proactiv pentru a împiedica tehnologia să alimenteze şi mai mult tensiunile sociale", a scris ea înainte de Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, Elveţia, unde subiectul va fi unul dintre cele mai importante pe ordinea de zi.
Pe măsură ce inteligenţa artificială continuă să fie adaptată de tot mai mulţi lucrători şi întreprinderi, se aşteaptă ca aceasta să ajute şi să afecteze forţa de muncă umană, a precizat Georgieva.
Ca un ecou al avertismentelor anterioare ale altor experţi, Georgieva a spus că se aşteaptă ca efectele să fie resimţite mai puternic în economiile avansate decât pe pieţele emergente, în parte pentru că lucrătorii cu gulere albe sunt consideraţi mai expuşi riscului decât muncitorii manuali.
În economiile mai dezvoltate, de exemplu, până la 60% din locurile de muncă ar putea fi afectate de inteligenţa artificială. Aproximativ jumătate dintre acestea ar putea beneficia de modul în care AI promovează o productivitate mai mare, a spus ea.
"Pentru cealaltă jumătate, aplicaţiile de IA ar putea executa sarcini cheie efectuate în prezent de oameni, ceea ce ar putea reduce cererea de forţă de muncă, ceea ce ar duce la scăderea salariilor şi la reducerea angajărilor", a scris Georgieva, citând analiza FMI.
"În cele mai extreme cazuri, unele dintre aceste locuri de muncă ar putea dispărea".
Pe pieţele emergente şi în naţiunile cu venituri mai mici, se aşteaptă ca 40% şi, respectiv, 26% din locurile de muncă să fie afectate de AI. Pieţele emergente se referă la locuri precum India şi Brazilia, cu o creştere economică susţinută, în timp ce ţările cu venituri scăzute se referă la economiile în curs de dezvoltare cu un venit pe cap de locuitor care se încadrează într-un anumit nivel, precum Burundi şi Sierra Leone.
"Multe dintre aceste ţări nu dispun de infrastructura sau de forţa de muncă calificată pentru a valorifica beneficiile IA, ceea ce ridică riscul ca, în timp, tehnologia să agraveze inegalităţile", a precizat Georgieva.
