Banca Nationala a hotarat sa nu continue eliberarea de lichiditati prin reducerea rezervelor minime pe care le impune bancilor si sa mentina dobanda de politica monetara la 10,25%, indicand ca nu considera necesar sa ia vreo masura de stimulare a creditului in lei si implicit a activitatii economice.
Consiliul de Administratie a ignorat astfel solicitarile bancilor de a lasa mai multi bani in sistem prin reducerea rezervelor minime obligatorii la lei, precum si incetinirea brusca a creditului. Veniturile bugetare au scazut cu 25% in decembrie din cauza ca unele companii nu mai pot face rost de lichiditati de la banci. Acestea platesc dobanzi de 15% pentru a atrage lei. Chiar daca din ce in ce mai multe firme se plang de scaderea rapida a cererii mai ales din noiembrie, CA al BNR se declara preocupat tot de atingerea obiectivelor de stabilitate a preturilor si de stabilitate financiara.
Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, spune insa ca stabilitatea financiara nu se bazeaza pe un singur pilon, cum ar fi evitarea unei fluctuatii majore a cursului de schimb, ci si pe modul de functionare a economiei reale. "Conteaza daca economia va primi suficienta lichiditate, destinatia creditelor, dobanda si moneda de creditare". Desi dobanda de 10,25% este cea mai mare din UE, aceasta nu mai impiedica deprecierea rapida a leului, cursul urcand ieri la 4,06 lei/euro, un nou maxim al ultimilor patru ani.
Alte banci centrale din regiune care practica tintirea directa a inflatiei au devenit insa sensibile si la semnalele ingrijoratoare de incetinire abrupta a economiei, astfel ca au inceput sa reduca dobanzile inca din decembrie in conditiile in care dobanda la BCE a coborat la 2,5%.
Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), considera ca BNR ar fi trebuit sa reduca dobanda sau rezervele minime obligatorii, in conditiile in care firmele private au ajuns sa se imprumute in lei la dobanzi de 20-25% pe an. "O eventuala reducere a dobanzilor, in conditiile in care firmele se imprumuta la ora actuala la peste 20%, nu ar fi prezentat riscul de a creste inflatia. Nu este vorba de stimularea consumului, ci de rationalitatea economica." BNR cere insa in continuare un mix "echilibrat" de politici macroeconomice, asteptand o repozitionare a politicii fiscale dupa derapajul deficitului bugetar pe 2008, estimat sa urce in final pana la 5% din PIB.
Chiar inaintea sedintei de ieri a CA, Gheorghe Pogea, ministrul finantelor, a facut o vizita de consultare la BNR in contextul in care incearca sa reconstruiasca bugetul pentru anul in curs pe un deficit redus drastic la sub 2% din PIB.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
