Boagiu amână cu o jumătate de an finalizarea Autostrăzii Soarelui, deşi spune că nu mai acceptă „nicio întârziere“

Noua conducere a Ministerului Transporturilor declară că vafinaliza la sfârşitul anului 2011 Autostrada Soarelui (A2), ce valega Bucu­reştiul de Constanţa, după doisprezece ani de lucrăriîntrerupte şi de termene amânate. Termenul anterior era vara anului2011, asumat tot declarativ de către fostul ministru altransporturilor Radu Berceanu.
"Până la sfârşitul anului 2011 vom putea merge de la Bucureşti laConstanţa pe auto­stradă. Nu vom mai accepta nicio întârziere şi amsomat firmele să-şi facă treaba. Anul viitor în decembrie voi puteamerge şi eu acasă pe autostradă", a declarat ieri pentru Gândulministrul transporturilor Anca Boagiu.

Termenul este mai pesimist decât cel al fostului deţinător alportofoliului de la Transporturi, Radu Berceanu. El promitea căturiştii vor putea merge la mare cu automobilul încă din vara lui2011.
Câţi kilometri vor fi gata în 2011, actualul ministru nu poate încăspune, pentru că nu ştie câţi bani vor fi destinaţi investiţiilordin infra­structură. "Vom vedea la finalizarea bugetului ce sumevor fi prevăzute exact. Ce se poate spune este că după discuţiilecu FMI a reieşit faptul că trebuie mărite investiţiile. În acestmoment, nicio companie nu are de ce să se mai plângă întrucât aufost alocate resursele necesare. Trebuie doar să-şi facă treaba. Lafel şi firmele care au contracte. Nu mai acceptăm întârzieri. Dacăo firmă a câştigat un contract, trebuie să respecte termenul, iarcei care întârzie să plătească despăgubiri statului român.Despăgubirile vor veni mai întâi din garanţia de 2% depusă defirme."

Coridorul IV, prioritar
Pe lângă finalizarea tronsonului Cernavodă-Constanţa, Boagiupromite că va continua lucrările la centurile ocolitoare şi că vademara procedurile pentru începerea construcţiei pe o porţiune aautostrăzii ce va lega Aradul de Capitală: "Luna aceasta lansămlicitaţia pentru 270 de kilometri de autostradă pe coridorul IVpaneuropean şi căutăm oportunităţi de fi­nanţare pentru ruta Sibiu- Piteşti".
Astfel, licitaţiile de proiectare şi execuţie a tronsoanelor Nădlac- Arad, Timişoara - Lugoj şi Orăştie - Sibiu se vor lansa înnoiembrie 2010. Semnarea contractelor este preconizată pentru lunamartie 2011.
Valoarea estimativă a tronsonului Orăştie - Sibiu este de 787milioane euro, a tronsonului Nădlac - Arad de 274 milioane euro,iar a tronsonului Timişoara - Lugoj de 266 milioane euro, potrivitdatelor obţinute de Gândul de la Ministerul Transporturilor.
Cât priveşte tronsonul Lugoj - Deva, secţiunea 1 (Lugoj - nodDumbravă) care va fi licitată se preconizează a avea valoarea de277 milioane euro. Coridorul IV paneuropean intră în România îndreptul localităţii Nădlac. Auto­strada, de 750 de kilometri, artrebui să se termine la Constanţa. Acum se poate circula pe drumuripublice la nivel de autostradă pe aproximativ o treime din aceastădistanţă, între Piteşti şi Cernavodă (264 de kilometri).

Totodată, până la sfârşitul anului 2010 se vor finaliza lucrărilela centura Bucureşti Nord, centura Sibiu şi la 10 kilometri dinautostrada Braşov - Borş, secţiunea Turda - Câmpia Turzii.
Transporturile, ultimul loc la absorbţia fondurilor UE
În prezent, statul român finanţează deja construirea a 313kilometri de autostradă şi centuri la nivel de autostradă. Niciuntronson aflat în lucru nu depăşea, conform Business Magazin, unnivel de finalizare mai mare de 52%. Cele mai avansate lucrări suntla tronsonul de autostradă de 42,5 kilometri dintre localităţileMoara Vlăsiei şi Ploieşti.
Valoarea contractului se ridică la 238 de milioane de euro, fărăTVA, după ce a fost majorată cu 25% în cursul acestui an.
În cazul autostrăzii Transilvania, care ar urma să aibă lafinalizare o lungime de 415 kilometri, contractul a fost încheiatîncă din decembrie 2003. În momentul de faţă sunt gata doar cei 42de kilometri dintre localităţile Turda şi Gilău.

Ritmul absorbţiei de fonduri europene alocate până în 2010, aşa cumera el consemnat de statisticile lunii octombrie, este unul infim.Doar 1,85% din fondurile comunitare destinate infrastructuriifuseseră atrase de proiectele locale, în creştere cu 0,02% faţă deluna septembrie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels